Ce onoare, cu Steaua în Cupa României!
Prezenta Stiintei la nivelul Diviziei „C” a creat ambitii în plus pentru echipa din „Dealul Institutului”. Astfel, echipa lui Gheorghe Irimie ia în serios jocurile în Cupa României si nu va regreta. Stiinta Petrosani va reusi în douã editii la rând sã ajungã în fazele avansate ale Cupei României, unde va întâlni o serie de echipe din prima divizie. Prima oarã se va întâmpla în campionatul 1972-1973, când Stiinta Petrosani, aflatã în Seria a 7-a a Diviziei „C”, va da piept cu douã divizionare „A”, A.S.A. Tg. Mures si Steaua Bucuresti! Prima confruntare, pe 2 decembrie 1972, victorie în deplasare, 1-0 la Metalul Toplet (victorie în prelungiri) din campionatul judetean, apoi 4-2 cu conjudeteana Minerul Ghelar si calificarea în „16”-imile de finalã! Aici, un prim contact cu o divizionarã „A”, echipa A.S.A. Tg. Mures, echipã cu care va juca pe vechiul stadion „Jiul” si pe care o va învinge – desi la pauzã muresenii conduceau cu 1-0 – cu 2-1, ambele goluri Stefan si Stiinta se calificã mai departe.
–––––––––––-
Stiinta Petrosani – A.S.A. Tg. Mures 2-1
Stiinta Petrosani: Berindei – Rîsnitã, Zãvãlas, S. Burnete, Rusu – M. Grizea, David – Tr. Stefan (min. 76 Gruia), Bîtea (min. 82 Bulbucan), Faur, Alexandroni.
A.S.A. Tg. Mures: Nagel – Kiss, Unchias, Ispir, Czako – Szölöszi, Orza – Sultãnoiu (min. 71 I. Hajnal), Muresan, N. Nagy, Varodi.
–––––––––––-
Urmãtorul adversar în „8”-imile de finalã, Steaua Bucuresti, într-un meci disputat la Sibiu, pe 30 mai 1973.
Stiinta Petrosani – Steaua Bucuresti 1-4 (0-3)
Stiinta Petrosani: Bogheanu – Nãdãsan, Zãvãlas, Burnete, Grizea – Rusu, David (min. 65 Hortea) – Gruia (min. 54 Stefan), Faur, Bîtea, Alexandroni.
Steaua Bucuresti: Haidu – Negrea, Smarandache, Hãlmãgeanu, Cristache (min. 65 Iovãnescu) – Dumitru (min. 46
Stefãnescu), Vigu – Pantea, Tãtaru, Nãstase, Vlad.
–––––––––––-
Evident, o partidã ce depãsea potentialul unei echipe de Divizia „C” precum Stiinta Petrosani, în fata unui colos precum Steaua, în care jucau Hãlmãgeanu, Litã Dumitru, Costicã Stefãnescu, Vigu, Pantea sau Gigi Tãtaru! O echipã Steaua care însã, totusi, va fi eliminatã în semifinale o lunã mai târziu de o altã divizionarã „C”, Constructorul Galati… În acel meci cu Stiinta, bucurestenii au condus cu 4-0, pânã la urmã scorul final de 4-1 pentru Steaua, golul de onoare al Stiintei fiind marcat în minutul 88 din penalty de cãtre Alexandroni. Oricum, un meci de povestit nepotilor generatiei lui Bogheanu, Nãdãsan, Grizea, Puiu Rusu sau Bîtea. În sezonul urmãtor, 1973-1974 (când Jiul va câstiga Cupa României), Stiinta Petrosani va trece de Dacia Deva din „judet”, apoi ajunge în „16”-imile de finalã, jucând la Sighisoara (21 nov. 1973) cu o altã divizionarã „C”, Oltul Sf. Gheorghe, care câstigã cu 1-0. Al treilea sezon consecutiv în „16”-imile Cupei României, în editia 1974-1975. Dupã fazele inferioare, Stiinta Petrosani ajunge în „16”-imi, unde va juca pe 13 nov. 1974 cu divizionara „A” F.C. Galati, pe vechiul stadion cu 1-0 prin golurile lui David în min. 31, antrenorul Gheorghe Irimie folosind urmãtoarea echipã: Berindei (Bogheanu) – V. Sandu, S. Rusu, Borcan (Pandelas), Burnete – Nãdãsan, Krafft, Hanganu – Panici, Gulea, David.
Apoi au urmat „8”-imile de finalã (27 nov. 1974) la Sibiu, unde divizionara „A” Universitatea Cluj a dispus cu 1-0 (0-0) de Stiinta Petrosani care a folosit umãtoarea echipã: Bogheanu (Berindei) – Hanganu, S. Rusu, Borcan, Burnete – Nãdãsan, Pandelas (Bulbucan) – Panici, Gulea, Gruia, M. David.
Fãrã îndoialã, perioada 1972-1974 a fost una de vârf în activitatea fotbalisticã a Stiintei Petrosani, care în afara celor enumerati mai sus în confruntãrile din Cupa României cu patru divizionare „A”, i-a mai avut în lot pe Bãdici, Simionescu, Tecu, Cojocaru, Vlãdut, Reisz, Dobricã, P. Marincãu si altii.
Decât desfiintare, mai bine fuzionare…
Dupã evolutiile bune din deceniul 7, cu trei calificãri în fazele superioare ale Cupei României (1972-1974), perioadã începutã odatã cu participarea la barajul de calificare (ratat din pãcate) de la Cluj (1969), a urmat si reculul. Editia 1979-1980 este una extrem de slabã, ultimul loc în Seria a 7-a a Diviziei „C”, echipa aflându-se în real pericol de a fi desfiintatã. Practic, fondurile mici acordate miscãrii sportive au dus la imposibilitatea sprijinirii fotbalului din „Dealul Institutului” (care deja îsi construia si propriul stadion în 1976). Dar inimosul profesor Gheorghe Irimie gãseste solutia salvatoare, propunând organelor politice locale de atunci o fuziune cu echipa Minerul Vulcan, chestiune acceptatã de conducãtorii ambelor localitãti. Astfel, noul nume este „Minerul Stiinta” Vulcan, antrenori fiind prof. Gheorghe Irimie si Nicolae Bulbucan, fostul jucãtor al Stiintei Petrosani. Se alcãtuieste un lot lãrgit cu jucãtori de la ambele echipe, printre care C. Ghitan, Tismãnaru, Topor, Chitac, Lixandru, Dumitreasa, Vulpescu, Dorobantu (Stiinta), Cãtuti, Haiduc, Iacov, Polgar, P. Zlate, Chiritoiu, Frãtilã, Postelnicu, Vãduva, Budusan, Putura (Minerul Vulcan).
Practic, din acest moment Stiinta Petrosani înceteazã a mai fi o echipã cu identitate proprie, interesul pentru sport în „Dealul Institutului” fiind tot mai evident pentru rugby.
Genu TUTU
