În patrimoniul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva se aflã o parte dintre artefactele descoperite în zona Cetãtilor Dacice din Muntii Sureanu, iar între aceste obiecte un loc deosebit îl ocupã matrita descoperitã în 2013 la Sarmizegetusa Regia, capitala politicã, religioasã si economicã a Regatului Dac.
Matrita a fost realizatã din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o piesã masivã, cu opt fete, dintre care douã au formã hexagonalã, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor fetelor hexagonale diferã putin, încadrându-se între 8,8 si 9,35 cm, iar grosimea obiectului variazã între 4,8 si 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Piesa a fost descoperitã într-o stare bunã de conservare, iar pe suprafata ei s-au observat urme de utilizare. Cu ajutorul matritelor de acest tip se ornamentau foi subtiri din metale pretioase (aur si argint) sau din aliaj pe bazã de cupru. Imprimarea motivelor se fãcea prin presarea acestor foite în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar si corn sau cupru). Cu o astfel de matritã se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete si mobilier, elemente ale unor bijuterii etc. În antichitate, o asemenea piesã era destul de costisitoare, astfel cã întreg spatiul era utilizat. Reprezentãrile de pe matritã si dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor si preferintelor clientilor, pentru cã un orfevrar avea în vedere siguranta unei „piete de desfacere” pentru obiectele rezultate. Bestiarul, real si fabulos, reprezentat pe piesã este bogat si divers. O enumerare a animalelor redate pe matritã poate fi relevantã – animale reale: feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistret, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, tap, antilopã, iepure, elefant, rinocer, hipopotam si animale fantastice: grifoni (Pe matritã se aflã trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu si grifonul-lup). Unele dintre aceste animale se regãsesc frecvent în reprezentãrile antichitãtii, pe spatii largi, altele sunt mai rare si pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matritã (lupta dintre animale) este foarte vechesi rãspânditã pe spatii culturale vaste. Pe matrita de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate douã stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman si unul inspirat din traditiile din lumea nord-ponticã. Informatiile oferite de cercetãrile arheologice si unele detalii iconografice de pe piesã indicã faptul cã aceasta a fost realizatã si utilizatã în sec. I d. Hr. (poate a doua jumãtate a acestuia) si la începutul secolului II d. Hr. Prezenta matritei în capitala Regatului Dac reprezintã o dovadã în plus a conectãrii acestui spatiu cultural la fluxul artistic si tehnologic de foarte bunã calitate din antichitate. În prezent aceastã piesã se aflã expusã la muzeul devean.
Cristina Bodo
