Dupã aproape 30 de ani oficialii statului român au descoperit cã în Valea Jiului nu s-au fãcut investitii în sectorul minier. A fost nevoie de un guvern tehnocrat, de un comitet de lucru pentru a se descoperi un lucru stiut tot de atâtia ani. Mineritul din Valea Jiului a fost vaca de muls, unde doar s-a mimat interesul de dezvoltare.
Grupul de lucru Huilã din cadrul Comitetului pentru activitatea minierã s-a la Ministerul Energiei, sub coordonarea doamnei Secretar de Stat Corina Popescu. Membrii comitetului de coordonare pentru activitatea minierã din grupul de lucru huilã au prezentat situatia actualã celor patru mine (Livezeni, Lonea, Vulcan si Lupeni) care functioneazã în Valea Jiului si propunerile pentru pãstrarea productiei de cãrbune din Valea Jiului conforme cu cerintele si restrictiile impuse de Comisia Europeanã.
“Cea mai mare problemã identificatã de membrii Comitetului pentru activitatea minierã este lipsa acutã a investitiilor din ultimii 20 de ani, lipsa retehnologizãrii si modernizãrii metodelor de extractie. Dupã Revolutie, nivelul investitiilor în minerit a scãzut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989, iar dupã anul 2007, nu a mai fost demaratã nicio investitie. Complexurile mecanizate asigurã, potrivit specialistilor din Comitet, productivitate dublã fatã de metodele clasice de exploatare, folosite în mare parte dintre minele actuale. Costurile de achizitionare a unui astfel de complex mecanizat sunt evaluate de circa 11-12 milioane de euro. Potrivit calculelor fãcute de membrii Comitetului, cheltuielile de retehnologizare a minei Livezeni ajung la 127 de milioane de lei”, aratã oficialii MInisterului Energiei. Nu cãrbunele este problema în Valea Jiului, ci cum este adus acesta la suprafatã. Milioane de tone de huilã sunt în subteranele Vãii Jiului, iar mina Livezeni stã pe cea mai mare cantitate de materie primã.
“Potrivit comitetului, în acest moment, în Valea Jiului existã lte rezervã totalã de cãrbune de 53,2 milioane de tone. Din aceastã cantitate totalã, cea mai mare rezervã este la exploatarea minierã de la Livezeni (17,5 milioane de tone), iar cea mai micã (7 milioane de tone) este la exploatarea minierã Lonea”, mai aratã oficialii ministerului.
În ultimii ani productia de cãrbune s-a diminuat. Pentru acest an sunt prognozate a se extrage peste un milion de tone de cãrbune. Indicatorii tehnici de productie în perioada 2013-2015 aratã cã în 2013 s-au extras 1,296 milioane de tone de cãrbune, cu un numãr total de angajati de 5.100, în 2014 s-au extras 1,158 milioane de tone de cãrbune, cu un numãr total de angajati implicati în activitatea minierã de 4.700, iar în 2015 s-au extras 956 de mii de tone de cãrbune, când Complexul Energetic Hunedoara avea un numãr total de 4.500 de angajati implicati în activitatea minierã.“Productia totalã de cãrbune programatã pentru anul 2016 este de 1.038.000 de tone, din care sortat 965,6 mii de tone, iar supus spãlãrii 72,44 mii de tone. În aprilie 2016, Complexul Energetic Hunedoara are angajati implicati în activitatea minierã 3.715 muncitori, 177 maistri si 315 personal TESA”, mai spun cei de la minister.
Se gândeste pe viitor?
Reprezentantii Complexului Energetic Hunedoara au precizat cã având în vedere metodele actuale de închidere a unitãtilor miniere acestea nu vor mai putea fi redeschise. Astfel, existã posibilitatea modificãrii acestor programe.
“De asemenea, un alt aspect prezentat de membrii grupului de lucru Huilã este faptul cã închiderea minelor, dupã actualele metode, nu ar mai permite redeschiderea acestora, fãcând mai rentabilã sãparea unui nou put decât deschiderea celui închis prin rambleiere”, mai aratã grupul de lucru. Solutia propusã de membrii Comitetului este accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive în conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE, în conditiile în care Complexul Energetic Hunedoara continuã sã asigure serviciile tehnologice de sistem, cel putin la nivelul actual. Membrii comitetului subliniazã cã o continuare a activitãtii extractive dupã 2018 este posibilã în conditiile returnãrii ajutorului de stat.La reunirea Comitetului pentru activitatea minierã au participat: Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei si coordonator al Comitetului pentru activitatea minierã, Petre Bican – Universal Cerc Proiect, Petre Nica – Presedintele Sindicatului Muntele CEH, Virginia Popescu – director financiar CEH, Viorel Stancu – director Directia Minierã CEH, Constantin Jujan – consilier CEH, Dana Stoicutã – sef Serviciu Strategie CEH, Cosmin Chiuzan – director CEH, Bogdan Stãnescu – Director general DGPAPSE Ministerul Energiei, Dana Barbu – DGPE Ministerul Energiei, Sorin Gãman – Ministerul Economiei, Dan Gheorghiu – presedinte ISPE.
”Basme,domnule ministru!”
Ministrul Victor Grigorescu a anuntat o concluzie finalã asupra Complexului Energetic Hunedoara si a rolului pe care cãrbunele îl va juca în setarea securitãtii energetice pentru anii care urmeazã. Grigorescu este coinvins cã existã solutii pentru huila din Valea Jiului. ”Comitetul pentru activitatea minierã, condus de Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a analizat documentele si activitatea Complexului, le-a coordonat cu tintele viitoare din Strategia Energeticã si se pregãteste pentru un raport final. Sunt convins cã e chestiune de scurt timp pânã când vom pune în discutie solutia pe care o avem pentru viitorul exploatãrii miniere în Valea Jiului. Aveam nevoie de o analizã asezatã si echilibratã pentru a ne asigura cã nu vom repeta greselile trecutului când s-au ales solutii care nu au fãcut decât sã adânceascã problemele financiare si sã creascã incertitudinea socialã”, a declarat, Victor Grigorescu, ministrul Energiei.
Declaratiile optimiste ale ministrului Victor Grigorescu sunt privite cu neîncredere de un lider sindical de la minele aflate pe program de închidere.
Laszlo Domokos sustine cã mineritul de huilã a fost condamnat la închidere. ”Basme,domnule ministru! În 2010 am fost împãrtiti în viabili si neviabili. În 2016, aceeasi regizori( în mare parte) refac filmul mineritului, doar cã astãzi toti actorii sunt neviabili. Concluzia finalã este trasatã demult si mineritul de huilã se va închide! Sau nu avem curajul sã o spunem? Acest Comitet, la care am participat la o singurã sedintã (în calitate de invitat, chiar dacã am fost informat cã fac parte din Comitet) unde probabil am deranjat prin pozitia mea, are rolul de a scoate în evidentã necesitatea accesãrii de subventie pe un program de închidere pânã în 2018 pentru cele 4 mine ,,viabile”. Credeti cã vom putea pãcãli Comisia Europeanã încã odatã? Asta e întrebarea, cã noi nu mai contãm, noi ne pãcãlim singuri demult”, conchide Domokos.
Vor demiterea ministrului si a altor sefi
Pe de altã parte, Federatia Nationalã Mine Energie din care face parte si sindicatul reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, cere demiterea ministrului Energiei. Sindicalistii, printre-o scrisoare deschisã adresatã premierului Dacian Ciolos, spun cã Victor Grigorescu nu s-a implicat în gãsirea unor solutii care sã elimine perturbatiile din piata de energie. Acestia vor înlocuirea si a presedintelui ANRE si a directorului general al Operatorului Pietei de Energie (OPCOM), pentru neîndeplinirea atributiilor legale legate de functionarea corespunzãtoare a pietei de energie. ”Dacã lucrurile nu se întâmplã asa cum ne-am dori, adicã organismele statului sã protejeze interesele statului român si al cetãtenilor sãi, atunci ne vom simti obligati sã ne apãrãm locurile de muncã si interesele, prin declansarea unei greve generale la nivelul tuturor producãtorilor de energie ai statului”, se mai aratã în scrisoare. Din Federatia Nationalã Mine Energie face parte si Sindicatul „Muntele.
Monika BACIU
Maximilian Gânju
