Alin Constantin are 37 de ani, este miner la Mina Lupeni de 16 ani. Timp de 7 ani a avut un al doilea loc de muncã pentru a putea face fatã cheltuielilor, dar nu a mai rezistat oboselii acumulate, cu sãnãtatea subrezitã. Venit din subteran, pleca la al doilea ”sut” – amenajãri interioare… Si cum banii nu ajungeau pentru tratamentele si drumurile periodice la spiatale cu singurul copil, sotia sa, Alina a plecat la muncã in Italia. Alin C. isi ingrijeste singur fetita hipoacuzicã, Adelina, care este un talent de exceptie in artele plastice si care a uimit comisiile concursurilor de profil.
”La inceput am vrut sã-mi dau demisia, eram ingrozit de ceea ce se putea intampla. Acesti copii sunt singuratici, am fost socat initial de rãceala lor, fiecare reactioneazã diferit si nu stiam cum sã comunic cu ei… La momentul acela de inceput, cand m-am trezit cã au deschis usa autobuzului scolar in mers, am inlemnit. Gradual m-am apropiat de ei, le-am atras atentia dãruidu-le bomboane si punand muzicã in autobuzul scolar.
Am ajuns sã cunosc povestea fiecãrui copil… Talentul Adelinei l-am descoperit intamplãtor pe internet. Deseneazã, picteazã, modeleazã ca un artist veritabil. Am devenit prieten cu ea, cu pãrintii ei, iar cand am prezentat-o fiicei mele, care este elevã la liceu, a fost prietenie la prima vedere” – povesteste Viorel Avram, soferul de pe autobuzul scolar, care duce si aduce la Scoala I.G.Duca Petrosani elevii de la clasele speciale. Are un traseu ”greu” – Lonea, Petrila, Dãrãnesti, Aeroport Petrosani, Vulcan, Bãrbãteni, Lupeni oras…
Prin consilierul local, Costel Postolache, am ajuns sã-l cunoastem si mai departe, s-o cunoastem pe Adelina, fetita de 12 ani, din Lupeni, elevã in clasa a VI-a la clasa specialã a doamnei Izabela Falusi, de la Scoala Gimnazialã I.G.Duca Petrosani.
Adelina este hipoacuzicã, iar implantul cohlear, cel care suplineste nervul ce transmite sunetul urechii, i-a fost fãcut tarziu, respectiv la 3 ani, pentru cã initial medicii o diagnosticaserã cu sindrom down. Pãrintii Adelinei, s-au informat intens si au fost convinsi cã nu era vorba de asa ceva, drept pentru care au luat lumea in piept si au reusit sã gãseascã medici dedicati. Doar cã intarzierea implantului a avut urmãri, Adelina comunicand destul de greu, dar se descurcã bine intr-ale comunicãrii in limba englezã, care este mult mai sinteticã, mai usoarã decat limba romanã.
Adelina are un chip angelic, o fatã frumoasã si deosebit de caldã cu tatãl sãu si cu prietenul si soferul ei, Viorel. Nu ne-a vorbit, dar ne-a arãtat lucrãrile ei – desene, picturi si modelaje, s-a distrat pe seama noastrã cand ne-am trezit, surprinsi, cã mai vorbeste cineva, repede si neintrerupt pret de cateva minute, desi toti cei de fatã tãceau. Era papagalul ei. Apoi ne-a fãcut cunostintã cu Tomi, porcusorul de Guineea…
”Este nãscutã la 7 luni si are o personalitate extrem de puternicã. Nu acceptã pe oricine ca prieten. De exemplu avem prieteni de familie, finul nostru, care tin la Adelina foarte mult, ii aduc tot felul de atentii, uneori pluseazã pentru a-i castiga simpatia, dar nu reusesc. Altele sunt criteriile ei, cautã altceva la oameni… Este extrem de generoasã, dar nu se abate de la ideile ei, desi ne strãduim sã o convingem, de exemplu cu desenele. I-am sugerat alte teme, sau i-am cerut o anume lucrare, a fãcut-o dar cu ceea ce stie ea cã ni s-ar potrivi. Am avea nevoie de un profesor care s-o indrume, s-o invete tehnici in domeniu pentru cã talentul ei este unul brut, care stim cã trebuie modelat. Cu copiii din cartier este mai greu. A fost un moment, nici nu stiu cum sã-l numesc, dar oricum neplãcut. Cand Adelina a iesit in fata blocului, un copil de vreo 3 ani a fugit plangand la mama lui strigand cã a venit ”aia”… Copiii nu se prea joacã cu ea, lucru care o afecteazã. In rest, mergem cu bicicletele, in concedii. O iau cu mine peste tot. Are douã prietene care o viziteazã aproape zilnic” – spune Alin Constantin, tatãl Adelinei.
Alin Constantin are 37 de ani si este miner la Mina Lupeni de 16 ani. Timp de 7 ani a avut un al doilea loc de muncã pentru a putea face fatã cheltuielilor, dar nu a mai rezistat oboselii acumulate, cu sãnãtatea subrezitã. Venit din subteran, pleca la al doilea ”sut” – amenajãri interioare… Si cum banii nu ajungeau pentru tratamentele si drumurile periodice la spitale, sotia sa, Alina a plecat la muncã in Italia.
”Da, eu am grijã de fatã, dar mã ajutã mama mea. Sotia lucreazã trei luni in Italia si trei luni stã acasã. Vor veni vremuri mai dificile pentru cã trebuie s-o pregãtim pe Adelina pentru viitor, un liceu special in tarã si poate si o facultate pe domeniul acesta, al artei. E vorba de ceea ce o face sã se simtã un om implinit…” – precizeazã Alin Constantin.
”Pãcat cã astfel de copii nu sunt promovati. S-ar putea face expozitii cu lucrãrile lor, asa cum se fac in alte orase, in cafenele sau oriunde se preteazã, in spatii unde se perindã lume. Inseamnã enorm pentru ei” – a spus Viorel Avram, prietenul si soferul copiilor din clasele speciale ale scolii de la Petrosani.
Ileana Firtulescu
