– ”Alo, presa? Raportez cã problema sesizatã de ziarul dumneavoastrã a fost rezolvatã”
În data de 1 martie 2016, cotidianul Cronica Vãii Jiului titra pe prima paginã: ”Tirul care a alungat turistii locomotive”, articol în care se arãta cã un tir cu numãr de Arges era bandonat de vreo lunã si jumãtate în dreptul locomotivei din zona de Nord a Petrosaniului.
În aceeasi zi, la ora prânzului, viceprimarul municipiului Petrosani, Nicolae Florin, fost ”multiplu” comandat de politie, a actionat si ne-a informat. ”Alo, presa? Raportez cã problema sesizatã de ziarul dumenavoastrã a fost rezolvatã. Tirul despre care ati scris, a fost ridicat la ora 11 si 17 minute…”
Pentru a putea rezolva problema, viceprimarul a actionat precum în Politie, ca o deformatie profesionalã, a fãcut rapid o cercetare pentru a afla al cui este mijlocul de transport abandonat si asa a aflat cã o persoanã din Arges îl vânduse alteia din Petrosani, care la rândul ei l-a vândut celei de a treia persoane din Petrila si cãreia i s-a cerut sã-si ia tirul din Piata Victoriei, Petrosani.
”De regulã verific ce sesizeazã presa, adicã mã autosesizez cum se spune, pentru cã este un ajutor dat de ziare sau televiziuni Primãriei Petrosani prin informatiile suplimentare oferite, în general” – a precizat viceprimarul Florin Nicolae.
Un fost primar al Petrosaniului, regretatul Carol Schreter, era vestit pentru seriozitatea cu care trata subiectele de presã care vizau atributiile sale de edil sef al municipiului. Dupã ce citea în fiecare dimineatã ziarele si identifica informatii cu probleme a cãror rezolvare era de competenta Primãriei, convoca sefii de servicii vizate si îi însãrcina sã verifice si sã rezolve respectivele probleme.
Autosesizarea autoritãtilor – fie ele primãrii, a consilii judetene, politie sau parchete etc. -, din materiale de presã argumentate si partial probate, nu mai prea existã de ani buni, sã fie vreo 10-15. Acest lucru a dus la acumularea deviatiilor de la lege si adâncirea unor probleme ce au fost de multe ori scãpate de sub control.
Responsabilitatea autoritãtilor, conform menirii lor, de a tine în echilibru o comunitate si chiar societatea în ansamblu, s-a diluat îngrijorãtor ca urmare a politizãrii, a intereselor personale si de grup.
Chiar si atunci când li se cere sã se autosesizeze cu privire la un caz grav, ce poate deveni un precedent cu consecintele care pot atinge segmente mari de populatie, reprezentanti ai acestor autoritãti rãspund aproape invariabil cu: nu putem pentru cã… Mai precis, gãsesc argumente cum sã NU actioneze.
Ileana Firtulescu