Situata in vestul Romaniei, intr-un oras cunoscut ca un important nod feroviar, Societatea Comerciala de Reparat Material Rulant, pe scurt SC REVA SA Simeria a fost fondata in 1869. In anul 1992 se infiinteaza ca societate comerciala pe actiuni cu capital majoritat de stat, iar  in anul 2001 societatea  se privatizeaza prin licitatie publica, actionarul majoritar fiind SC GRAMPET SA Bucuresti. Fara sa folosim cuvinte mari in cei peste 140 de ani de experienta, la REVA a luat nastere TRADITIA. An dupa an, deceniu dupa deceniu, generatie dupa generatie, simerienii au fost tot mai stapani pe ceea ce au facut aici, iar astazi au ajuns sa fie o elita in domeniu.

Si se mandresc cu asta!

S curt istoric

Reva este cea mai veche societate din Simeria si a fost infiintata pentru deservirea materialului rulant care circula pe ruta Petrosani-Simeria.

Austriecii au condus multi ani aceasta societate, iar noi am

preluat-o dupa 1869 cand in vechiul regat se punea problema construirii de retele de cai ferate. In istorie a traversat multe perioade, unele bune, altele mai putin bune. Spre exemplu in cel de-al doilea razboi mondial, Reva a fost unul dintre punctele strategice bombardate de aviatia germana, iar dupa 1945 societatea a fost construita din temelii. Dupa Revolutie toti reparatorii marfa s-au desprins din centrala Ministerului Transporturilor si a devenit societate comerciala. In 2001 este

privatizata, iar dupa unsprezece ani de la privatizare s-a impus ca si lider al reparatorilor de vagoane de marfa din Romania.

R eva, cel mai important reparator

Dar poate cel mai bine poate spune acest lucru chiar managerul societatii Reva, Nicolae Petroi, un om care pe timp de criza a reusit sa faca aici performanta. “In ultimii trei ani societatea a cunoscut transformarile crizei. In 2009 a inceput la Reva un proces de restructurare ce a dus la reducerea costurilor, fapt ce a dus la eficientizarea activitatii astfel incat sa se poata adapta la realitatile economice.

Astfel, in 2010 societatea Reva a ajuns la 500 de angajati, dar ulterior incepand cu anul 2011, cand aici s-a cunoscut o crestere economica au inceput si angajarile. Asa se face ca acum sunt undeva la 700 de salariati. Si asta in conditiile in care toate celelalte ateliere de reparatii din tara au dat faliment, ori au intrat in lichidare, cum ar fi de exemplu Rova Rosiori, Romvag  Caracal samd.

La ora actuala, REVA SA a ajuns cel mai important reparator din tara, iar datorita investitiilor strategice a ajuns singura companie romaneasca autorizata de organismele europene care ofera servicii de profil feroviar (revizii si reparatii vagoane si subansamble, modernizari si constructii), conform normelor germane VPI DB Schenker si a celor franceze SNCF. Pe luna in atelierele de

aici se repara intre 200- 250 de vagoane si alte circa 150 de vagoane sufera diferite reparatii accidentale”, declara Nicolae Petroi, managerul Reva Simeria.

L ectia de management

Managementul practicat la Reva se poate preda cu usurinta in cartile de economie. Intr-o perioada de criza societatea din Simeria a reusit sa obtina profit si sa faca investitii, anual, de cate un milion de euro in cresterea capacitatilor de productie ori imbunatatirea conditiilor de munca. In ultimii trei ani Reva si-a dublat profiturile, iar daca in 2009 avea un profit de 2,5 milioane lei, in 2010, profitul a fost de 4,2 milioane de lei, pentru ca in 2011 sa ajunga la 6,5 milioane de lei. In ceea ce priveste investitiile derulate in cresterea confortului angajatilor, orice salariat de la Reva isi mai aduce aminte cum inainte ingheta in halele le productie la minus 10 grade Celsius si cum este acum dupa ce au fost termoizolate si incalzite.

P rofil de manager

Managerul societatii Reva este Nicolae Petroi, un om modest, despre care, daca il vezi prima data, nu ai spune ca in el isi pun bazele foarte multe familii de simerieni, dat fiind faptul ca, la Simeria, aproape in fiecare casa gasesti pe cineva care a lucrat sau lucreaza la Reva.

Nicolae Petroi a terminat liceul in Valea Jiului, mai exact la Vulcan, in anul 1989, iar mai apoi facultatea la Bucuresti, la TCM. I-a placut sa lucreze in domeniul privat, pentru ca, asa cum si recunoaste, ii place spiritul de competitie si profesionalismul pe care il intalnesti in acest domeni.

Si-a pus amprenta in Valea Jiului asupra mai multor societati comerciale pe care le-a preluat cu pierderi si datorii la stat ca mai apoi sa le faca profitabile si competitive. Lugoja Service, Almaserv Vulcan, ori Termocentrala Paroseni sunt doar cateva din societatile pe care le-a condus cu succes. La Reva, Nicolae Petroi spune ca a ajuns ofertat de patroni, dupa ce, in anul 2009, dupa alegeri se punea problema sa fie inlocuit de la conducerea termocentralei.

“Reva dupa privatizare nu a avut niciodata un om care sa poata gestiona activitatea eficient, cum isi doreau patronii. Cum am ajuns eu? La sfarsitul anului 2008, CNH a crescut pretul la carbune, iar eu, atunci director la termocentrala a trebuit sa caut solutii pentru fiecare tona de carbune sa o pot plati sa reduc costurile in alta parte. La indemana mi-a fost transportul.

Am luat legatura cu cei de la CFR Marfa, dar ei nu au vrut sa auda de o reducere ba dimpotriva, imi aduc aminte ca ar fi vrut sa majoreze pretul. Atunci am facut o cerere de oferte la firme private, iar GFR  a fost cea mai serioasa oferta. Nu numai ca pretul a fost mai mic decat cel existent, ci a scazut undeva cu 30 la suta.Asa i-am cunoscut pe cei de la GFR, iar in martie 2009  am preluat Reva”, isi aduce aminte Nicolae Petroi.

Unde se vede peste 5 ani actualul director al Reva? O intrebare cu care “ l-am prins” pentru ca  nu a avut raspuns. “Peste 5 ani este greu sa spun unde voi fi. Acum sunt la Reva, iar aici am reusit sa fac o echipa competitiva. Peste 5 ani ce pot sa spun ca, cu siguranta, voi activa tot in domeniul privat deoarece aici profesionalismul primeaza. Desi in domeniu privat este foarte mult de munca, eu lucrez acum minim 12 ore pe zi, satisfactiile sunt altele, pe masura si esti apreciat pentru ceea ce faci si nu pentru ceea ce spui”, a conchis Nicolae Petroi.

Marius MITRACHE