Iti plimbi nepotii prin parc, te ingrijesti de gradina si, eventual, iti tratezi reumatismul la Baile Tusnad. Cu asta te ocupi, de obicei, daca ai ajuns la 77 de ani si nu ai nicio afectiune grava. Nu este si cazul lui Gheorghe Popilean, protagonistul imensului scandal Mondoprosper din anii 90. Dupa ce a iesit din puscarie, pentru ca nu suporta detentia, Gheorghe Popilean a revenit la vechile naravuri, de a-i insela pe oameni, promitandu-le tinerilor castiguri enorme, daca vor lucra in domeniul absorbtiei fondurilor europene.
Popilean are chiar si o pagina pe Wikipedia, unde se vorbeste despre trecutul lui de escroc. Daca in urma cu aproape 20 de ani se dadea drept un bancher de succes, promtand dobanzi fabuloase, in prezent se oretinde un fel de guru al fondurilor europene nerambursabile.
Fabrica de vise se naste pe internet
In aceasta ipostaza a pus bazele unei caracatite la nivel national, conducand operatiunea in mai toate judetele tarii, dintr-o casa paraginita aflata in comuna ilfoveana Chiajna. De aici le promite tinerilor pana in 35 de ani castiguri tentante si un viitor stralucit. Insa primul pas este sa dai 500 de lei la semnarea contractului, iar dupa cateva zile ti se mai cer 1.000 de euro, pentru inceperea proiectului.
”Daca ai pana in 35 de ani, primesti 10.000 de euro ACUM si credit de 80.000 de euro de la stat, dupa aprobarea dosarului. Conditii: sa fii harnic, sa ai vointa, dornic de a lucra si o idee de afaceri. Depunerea dosarelor a inceput la data de 15.02.2012. Noi, firma de consultanta, iti elaboram dosarul si te ajutam sa faci tot ce trebuie, pentru a deveni tanar intreprinzator, patron de firma debutanta. Relatii la..”, asa suna unul dintre zecile de anunturi postate de Popilean si aghiotantii sai pe internet.
De cazut in plasa cad multi. Cui nu i-ar placea sa castige bani multi, usor si repede? Pentru a vedea cat de departe poate merge Popilean, l-am contactat si am stabilit o intalnire cu el, in Bucuresti. I-am spus numele meu, de unde sunt si ca vreau sa incep o noua viata in Bucuresti, dar se gaseste greu de lucru si am dat peste anuntul lui. La telefon a raspuns chiar Popilean, care s-a aratat foarte incantat de originea mea, intrucat si el a lucrat la mina Petrila in tineretile lui.
Telefonand in ziua intalnirii, chiar de la telefon, Gheorghe Popilean mi-a promis ca voi fi angajata cu un salariu de 3.000 de lei pe luna brut, iar tot ce trebuia sa fac era sa ajung la sediul firmei lui si sa am la mine 500 de lei, ”bani pentru materialul didactic de 1.200 de pagini”.
Odata sparta gheata, Popilean mi-a indicat ca loc de intalnire parcarea din spatele gurii de metrou Gorjului, de unde urma sa fiu preluata de o masina. Intr-adevar, in locul indicat astepta o masina (daca poate fi numita asa, avand in vedere varsta venerabila si starea tehnica precara), m-a preluat si a pornit spre o destinatie necunoscuta, cel putin pentru mine, care nu cunosc Bucurestiul.
Soferul, pe nume Vali, intra abrupt in vorba, promitandu-i naivei provinciale, in opinia lui, marea cu sarea: ”Daca stii sa te porti, nu castigi numai 3.000 de lei pe luna. Astia 3.000 de lei se pot transforma in 3.000 de euro. Aici e Bucuresti, e altceva fata de Valea Jiului, eu te pot ajuta
sa-ti largesti orizonturile, ca am mare influenta asupra lui Popilean”. Dar, pana sa-mi explice cum mi se poate largi brusc vreun orizont, masina ajunge la sediul firmei lui Popilean, situat langa vila lui Ovidiu Ioanitoaia.
In vizuina ”dusmanului”
Sediul lui Popilean este o casa nefinalizata, din care ”profesorul” nu iese pana nu-i dau de veste acolitii sai. Mizerie, mirosuri nu tocmai placute, piese de mobilier depozitate anapoda, aparate de fitness – aceasta este atmosfera interioara. In locurile in care altadata erau camere de supraveghere se casca gauri mari, semn ca au fost smulse din pereti. Pentru a destinde atmosfera, Gheorghe Popilean, un batran cu parul alb si ochii albastri, tulburi, povesteste zambind despre vremurile cand a lucrat la mina Petrila, ”la orizontul 13, si a trebuit sa fac liceul la seral, la Petrosani, pana m-au arestat comunistii”.
Apoi trece direct la subiect, nu inainte de a-mi gadila orgoliul, descoperind dintr-o data (nu trecusera nici cinci minute din intalnire) ce geniu ascuns intr-ale finantelor zace in mine: ”Eu vreau sa te formez consilier pe fonduri europene. Vei face un curs de 10 zile, dar in acelasi timp putem incepe si munca, fiindca esti o capacitate. Ma uit la tine si imi dau seama ca poti face fata, asa ca te pot angaja de azi, si in acelasi timp facem si cursul. Cursul costa 500 de lei, bani pe care ii dai la inceput. Chiar daca nu ai experienta si studii, eu vreau sa lucrezi cu mine, sa te iau sub aripa mea”, imi explica Popilean, dupa care imi inmaneaza un contract in alb pe care trebuie sa-l completez.
Prin documentul dat, ONG-ul condus de Popilean, intitulat pompos ”Uniunea pentru Accesarea Integrala a Fondurilor Comunitare Europene Alocate Tarii Necesare pentru perioada 2007-2013”, se obliga la plata unui salariu lunar de 3.000 de lei, urmand sa fiu angajata pe functia de consilier responsabil cu atragerea fondurilor europene. Nu pot lua contractul panp nu vin cu cei 500 de lei.
Promitandu-i ca voi reveni cu banii in seara aceleiasi zile (programul de lucru al lui Popilean este unul de-a dreptul stahanovist, pana la ora 24!), am fost preluata de o alta masina, pentru a fi condusa inapoi, la statia de metrou Gorjului.
Pe drumul de intoarcere, soferul (altul, nu cel de la venire) isi da drumul la gura si dezvaluie faptul ca afacerea nu este una locala, ci se intinde la nivel national, in mai toate judetele.
Oficial, Popilean nu recunoaste nimic, chiar daca noi am fost in barlogul sau. ”Sunt mai multe variante, mai multe posibilitati”, a raspuns el enigmatic intrebat fiind in ce domeniu face angajari. Apoi, cand a venit vorba despre Mondoprosper, tonul lui a devenit brusc taios: ”Alea sunt aiureli. Daca discutam despre asa ceva, eu nu am timp”. Dupa care a inchis telefonul.
Dar cine este Gheorghe Popilean?
Imediat dupa Revolutie, Gheorghe Popilean a cochetat mai intai cu politica. La alegerile din 1992 a candidat la presedintie din partea Partidului Republican Crestin. Constatand ca in politica nu e loc si pentru el, s-a reprofilat si a infiintat firma Mondoprosper SRL, prin intermediul careia a inceput sa atraga bani de la oameni si de la firme, promitandu-le o dobanda anuala de 210%.
Afacerea s-a extins si peste granitele tarii, infiintandu-se la Budapesta o alta firma, Gy and GyP Kft, care vindea aceleasi vise. Autoritatile romane iau atitudine si, la 4 februarie 1992, Garda Financiara descinde la sediul Mondoprosper, confiscand numerarul existent, din care valuta convertibila in valoare de aproape trei milioane de dolari.
Pe 26 august, Parchetul General a emis mandat de arestare preventiva pentru Gheorghe Popilean. Doi ani mai tarziu, pe 23 decembrie 1996, Popilean este
condamnat la trei ani de inchisoare, dar este eliberat un an mai tarziu.
Proaspat iesit din puscarie, Popilean nu pare sa se fi pocait si incearca din nou afacerea cu Mondoprosper, pentru care este condamnat, in noiembrie 2000, la alti patru ani de puscarie, dar oese in 2002.
Dupa trei ani, are din nou probleme cu legea, din cauza ca a inselat mai multe firme, dupa ce s-a dat drept ”comisar la Comisariatul National Anticoruptie”, o institutie care exista doar in mintea lui.
Dupa ce a iesit din inchisoare din nou, pe motiv ca e batran si nu suporta detentia, Popilean, la 77 de ani, s-a apucat din nou de escrocherii, de data aceasta de cea cu fondurile europene descrisa mai sus.
Anamaria NEDELCOFF
