Doctori în geologie sau minerit, profesorii universitari de la Petrosani, au dezbãtut în cadrul unei întâlniri publice, proiectul minier de la Rosia Montanã. Concluzia generalã a fost cã România trebuie sã beneficieze de zãcãmântul din Apuseni pentru a se dezvolta, însã exploatarea nu trebuie fãcutã în orice conditii. Cert este însã cã toate solutiile oferite de specialistii de la Petrosani, vor face obiectul unei anexe la Legea care urmeazã sã treacã prin Parlamentul României privind începerea exploatãrii din Apuseni.
Dezbaterea publicã derulatã la Universitatea din Petrosani, centrul specialistilor în minerit din România, a adunat atât reprezentanti ai Comisiei parlamentare „Rosia Montanã”, reprezentanti ai societãtii civile dar mai ales profesori universitari, doctori în domeniul mineritului. La dezbatere a fost prezent si reprezentantul firmei Rosia Montanã Gold Corporation, Horea Avram, vicepresedinte RMGC, care a rãspuns întrebãrilor celor prezenti la lucrãri cu privire la proiectul minier. „Contributia noastrã la acest proiect de lege a fost sã ne asigurãm cã proiectul fãcut încã din 2004 se reflectã si în actualul, ca locurile de muncã, investitiile, componenta de mediu, toate sã fie respectate”, a explicat Avram.
Opinia specialistilor
Primul doctor din tara noastrã în metalogenie, stiintã care se ocupã cu studiul formãrii si rãspândirii zãcãmintelor minerale în scoarta terestrã, Grigore Buia, totodatã si seful Catedrei de Geologie din Universitatea Petrosani, a arãtat cã singura metodã folositã peste tot în lume, de exploatare a zãcãmântului cum este la Rosia Montanã, este prin folosirea cianurilor. „În ultimii 13 ani pretul aurului a crescut de 5 ori. Exploatarea cuprinde aur în douã forme, de tip filonian si exploatare de tip diseminat. Aurul de tip filonian a dispãrut. Singura metodã de extractie a aurului de tip diseminat cum este si la Rosia Montanã, este prin cianurare, nu existã o altã metodã nicãieri în lume. Celelalte povesti legate de cantitatea de Uraniu, de Wolfram ori Crom de la Rosia Montanã sunt doar povesti. Orice probã luatã acum chiar si de aici din curtea universitãtii, la analize ne va scoate tot sistemul periodic.(…) Sã nu uitãm cã Bulgaria are o rezervã mai micã de zãcãmânt si produce 2,5 tone de aur pe an si lucreazã tot prin folosirea cianurilor. România nu mai produce un gram de aur”, a explicat profesorul universitar.
Propunere pentru pãstrarea locurilor de muncã
Un alt profesor al Universitãtii Petrosani, Valeriu Plesa, spune cã în proiectul de lege ar trebui cuprins un capitol prin care activitatea de ecologizare a premierului Rosia Montanã sã se deruleze pe mai multi ani si dupã finalizarea exploatãrii, iar în acest fel locurile de muncã pentru locuitorii zonei sã fie pãstrate, dar si impactul de mediu sã fie cât mai mic. Plesa a considerat cã o decizie de exploatare sau nu a zãcãmântului de la Rosia Montanã n-ar trebui influentatã de protestele pro sau contra exploatãrii, el dând exemplu Valea Jiului, unde la fel de bine ar putea fi redeschise si minele de huilã dacã s-ar decide pe baza faptului cã minerii ar iesi în stradã. În urma dezbaterilor de ieri, specialistii dar si reprezentantii societãtii civile au ajuns mai multe concluzii, însã cea mai importantã a fost cã România trebuie sã beneficieze de zãcãmântul din Apuseni.
Maximilian Gânju
