Zburãtorii Petrosaniului, comandanti de aeroporturi si instructori militari

Judetul Hunedoara cinsteste în aceastã lunã memoria lui Aurel Vlaicu…

Si Petrosaniul merita o lunã/o sãptãmanã a zborului, cu demostratii fãcute de fosti si actuali instructori, de parasutisti si planoristi, de Temerari cu diplome, de piloti nãscuti si educati în ale zborului, aici, la poalele Parangului, pentru a cuceri lumea. Absolventii Scolii de Zbor au scris istorie, iar initiatorii ei au fost recrutati de nemti.

Luna septembrie a fost declaratã, în judetul Hunedoara, Luna Aurel Vlaicu, actiune initiatã de Muzeul Civilizatiei Dacice din Deva, la împlinirea a 100 de ani de cand a murit inventatorul si pionierul aviatiei romane si mondiale, nãscut langã Orãstie, la Bintinti. În timpul unei încercãri de a traversa Muntii Carpati cu avionul sãu, Vlaicu II, s-a prãbusit în apropiere de Campina, se pare din cauza unui atac de cord.

Manifestarea a starnit discutii, în sensul cã judetul Hunedoara a fost un judet al pionieratului în domeniu amintindu-se despre Valea Jiului, Petrosani, care a dat piloti de renume, instructori militari si comandati de aeroporturi selectati de la Scoala de zbor a Aeroclubului Petrosani.

Ce are de-a face un avion cu zona noastrã minierã??

1-1Avionul utilitar aflat în Petrosani, la intersectia de la intrarea în cartierul Aeroport, trezeste multe întrebãri chiar si mai tinerilor locuitori ai municpiului: ce are de-a face un avion cu zona noastrã minierã? Asta pentru cã nu existã nici o informatie, o plãcutã pe care sã stea scris cã aici a fiintat a doua scoalã de zbor din Romania, initiatã de vestitul inginer Stefan Georgescu Gorjan si inginerul Gustav Felix Stof, devenit ulterior doctor în stiinte aeronautice, diplomat si cadru universitar la Viena.

Istoria Aeroportului este extrem de bogatã, scrisã de oameni care au ”cucerit” lumea, de tineri ai Vãii Jiului care au urmat cursurile scolii de zbor fãrã motor si apoi au fost selectati pentru a deveni piloti de linii, istructori si parte dintre ei, patru la numãr, au ajuns comandati ai aeroportulor ce apartin TAROM.

A doua scoalã din Romania

Totul a început de la o panã a masinii inginerului Georgescu Gorjan, de la Atelierele Centrale Petrosani (viitor URUMP), prin Fãgãras. Întamplarea a fãcut ca masina sã se opreascã în poarta tanãrului inginer Gustav Felix Stof, constructor si inspector de planoare, pilot planorist categoria “C” si instructor de zbor fãrã motor – scrie Liviu Iovan în revista ”Pilot magazin”. si s-a nãscut ideea…

1-2Si pentru cã nu existã prea multã documentatie în acest sens, am apelat la Asociatia Petro Aqua Petrosani, care are o foarte bunã colaborare cu familia Gerogescu Gorjan, care a pus la dispozitia membrilor o colectie personalã în vederea redactãrii si editãrii unei lucrãri.Ovidiu Rizopol, vicepresedintele Asociatiei care este ”vinovat” pentru partea spiritualã a activitãtii de aici, ne-a oferit date importante, cu oameni care au scris istorie si fotografii inedite.

În 1936, un grup de tineri ingineri din cadrul Societãtii Anonime Petrosani înfiinteazã un Club Aeronautic la initiativa ing. Stefan Georgescu Gorjan, sprijinit de ing. Matei Bãlãnescu, ing. Nicolae Hosnas si ing. Emil Marea. Clubul aeronautic s-a numit Aeroclubul Petrosani si a avut ca prim presedinte pe inginerul inspector Matei Bãlãnescu. Aeroclubul de la Petrosani a fost al doilea înfiintat în Romania, dupã cel de la Sanpetru, Brasov. Tot în anul 1936, Gorjan îi propune lui Gustav Felix Stof sã se angajeze la Atelierele Centrale din Petrosani, ca instructor de zbor si constructor de planoare, propunere acceptatã. Stof a activat în Valea Jiului panã în iunie 1938, ulterior urmand cariera universitarã în Austria, luandu-si doctoratul în stiinte tehnice la Universitatea Tehnicã din Viena. Acesta a revenit, în vizitã pe melagurile dintre Jiuri, în august 1994.

Primul zbor alpin din tarã

În 20 iulie 1937 se înfiinteazã Scoala de Zbor fãrã motor Petrosani. În aceeasi zi, se efectueazã primul zbor alpin la mare altitudine din Romania, cu planorul YR-MANDRA II, lansat de pe varful Parangu Mic – 2075 m, pilotat chiar de inginerul Gustav Stof. Planorul a fost transportat în varful muntelui pe bucãti, demontat, si n-a fost lucru usor pentru elevii scolii si militari, dar exista entuziasmul pionieratului, a ceva ce nu mai fãcuse nimeni panã atunci.

Scoala de zbor a activat panã în anul 1956, moment în care a fost desfiintatã, de fapt mutatã, pentru cã era hotãrat ca în locul terenului aeroport destinat scolii sã înceapã constructia cartierului Aeroport de astãzi. În acel an, inventarul Scolii de Zbor a fost transferat la Scoala de Zbor fãrã motor de la Prejba, Tg. Jiu.

Scoala de zbor de la Petrosani a cerut si jertfe, asa cum se întamplã cu cutezãtorii care cuceresc înaltul cerului. Prima jertfã din Romania a zborului fãrã motor a avut loc aici, la Petrosani, în 27 iunie 1943, cand instructorul de zbor Emil Tepes si-a pierdut viata în încercarea de a decola cu planorul MOEVE.

Evadarea si singura jertfã romanescã

O întamplare, tot de pionierat, a zguduit Scoala de la Petrosani, personalul scolii fiind anchetat si tinut sub observatie mult timp. În data de 2 februarie 1948, fostul comandant al Scolii de Zbor fãrã Motor, Dumitru Cotescu îsi alimenteazã ambele rezervoare ale avionului RWD si în loc sã revinã la Petrosani, se îndreaptã cãtre Bucuresti si decoleazã de pe Aeroportul Romeo Popescu si aterizeazã tocmai în… Turcia, la Istambul. Plecarea sa a fost consideratã evadare, drept pentru care autoritãtile s-au îndreptat spre personalul Scolii de la Petrosani, care a avut de suferit.

Fiind consideratã o scoalã foarte bunã, de la Petrosani au fost selectati multi absolventi pentru scoli de piloti ai avioanelor cu motor. Si nu doar cã au ajuns piloti valorosi, ci au condus linii, devenind comandati de aeroporturi TAROM, asa cum a fost Beniamin Popescu, Teodor Vulpescu, Petre Diaconu. Printre pilotii de aeronave civile TAROM s-au numãrat Ioan Barbu, Constantin Grivei, dar instructori pe avioane militare au fost mult mai multi.

Existã în Valea Jiului, bucuria cã zborul este dus mai departe chiar de mineri sau de oameni de valoare precum Tomy Coconea si multi, multi altii, de diferite varste care nu renuntã…

Haideti sã fim unici!

Ar fi fost o mandrie sã avem si noi, la Petrosani, o lunã a zborului, cu demostratii fãcute de fosti si actuali instructori, de parasutisti si planoristi, de Temerari cu diplome, de piloti nãscuti si educati în ale zborului, aici, la poalele Parangului, pentru a cuceri lumea. Si sã facem din asta un eveniment unic în tarã, asa cum au fãcut de atatea ori, prin faptele lor, cei de dinaintea noastrã…

Ileana Firtulescu

Foto vechi: Colectia personalã Georgescu Gorjan

Advertisements

Un comentariu la „Zburãtorii Petrosaniului, comandanti de aeroporturi si instructori militari

  • 23 februarie 2015 la 15:06
    Permalink

    De cand nu functioneaza aeroportul din petrosani ?

Comentariile sunt închise.