O plantã carnivorã care creste în inima Tãrii Hategului îsi dezvãluie misterele doar celor care au rãbdarea si pasiunea sã o gãseascã. Multi au auzit de aceastã plantã unicã în România, dar prea putini sunt cei care au si vãzut-o.
Tara Hategului ascunde comori nebãnuite, de care doar cercetãtorii pasionati de botanicã se mai ocupã. Ei sunt cei care fac ca aceste bogãtii naturale sã reziste si sã dãinuie peste vremuri, asa încât si generatiile viitoare sã se poatã bucura de ele. Într-o astfel de rezervatie naturalã, mai putin cunoscutã, la Pesteana, trãieste aceastã plantã carnivorã denumitã popular Roua Cerului sau stiintific Drosera rotundifolia. O plantã veche de peste 11.000, care se dezvoltã în mlastina unui tãu despre care sãtenii din comuna Densus spun ca nu ar avea fund. Bãtrânii au încercat sã-i afle adâncimea si au legat bete unul de altul, dar nimeni nu a reusit sã atingã fundul strãvechiului tãu. Silviu 
Zapodean este din Pesteana si a crescut cu legenda Tãului fãrã fund. Iar planta carnivorã îl atrage îl atrage ca un magnet, mai ales cã nu a reusit sã o vadã vreodatã. „Am auzit si eu de la bãtrâni cã în mlastina asta este un tãu fãrã fund, dar nu stim exact. Asa spun bãtrânii. (…) Bãtrânii legau bâte de câte 4 metri una de alta si le tot bãgau pe ochiul acela în jos, tot bãgau, tot bãgau, legau alta… Erau câte 6 – 7 bâte lungi. Si, când lãsau, presiunea de la apã, probabil, le arunca în sus. Niciodatã nimeni nu si-a dat seama cât e de adânc tãul”, povesteste localnicul. Si, acolo si-a gãsit habitatul perfect aceastã rarã plantã carnivorã. „Este o plantã carnivorã care se hrãneste cu insecte. Am înteles cã insectele alea se pun pe plantã, se strânge si le digerã. Eu nu am vãzut, chiar m-am si uitat atent acolo, dar pânã acum nu am vãzut planta. Bine, nici nu am putut intra, cã a fost tot apã acolo”, mai spuen Silviu Zapodean.
Drumul anevoios spre Tãul fãrã fund
Mlastina în care creste planta carnivorã din Pesteana este situatã între culmile a trei dealuri. Pânã acolo se poate ajunge doar pe jos, drumul din sat fiind de peste o jumãtate de
orã. între cele trei culmi, apa se strânge de pe urma ploilor si bãlteste. Cel mai probabil, spun localnicii, mlastina s-a format datorita unui strat de argilã, care nu permite apei sã se scurgã. Si, cine vrea sã vadã îndeaproape Roua cerului – a cãrei floare de doar 15 centimetri secretã un fel de lipici cãruia nu-i mai scapã insectele ce se aseazã pe ea – si se încumetã sã ia în piept dealul, o poate face doar la marginea mlastinii. Mai departe e periculos. Si totusi turisti mai vin, atrasi de misterul si legendele locului. Iar cei care o vãd o datã se întorc, chiar dacã la fata locului informatiile pe care le pot obtine sunt sãrace. Dar, cel mai adesea, locul este în atentia cercetãtorilor stiintifici, care au grijã ca acest loc rar din România sã reziste pentru generatiile viitoare si sa fie conservat pentru generatiile viitoare.
O istorie de 11.000 de ani
Marcela Balasz, cercetãtor la Muzeul de Stiintele Naturii din Deva, cunoaste istoria locului unic în România. „În mijlocul mlastinii este asa – numitul ochi al lacului, o zonã unde nu se stie care este adâncimea. De zona respectivã sunt legate o serie de legende pe care localnicii mai în vârstã din Pesteana le cunosc si încearcã sã le transmitã si celor mai tineri. (…) Planta respectivã a apãrut acum aproximativ 11.000 de ani în aceastã zonã care reprezintã un lac pleistocenic, deci un lac din Era Glaciarã. Zona este declaratã rezervatie botanicã din anul 1979, tocmai pentru a ocroti aceastã specie de plantã care este foarte rarã”, a explicat cercetãtorul stiintific.
Roua cerului este o planta rarã nu doar în România, ci chiar în Europa si tocmai din acest motiv este ocrotitã de lege. Este interzisã cu desãvârsire culegerea ei, dar pasionatii de botanicã pot oricând sã o fotografieze, o amintire care rãmâne pe viatã. Misterul acestei plante nu se termina însa aici. Prezenta acestei plante carnivore a mai fost semnalatã si în Muntii Retezat, la o altitudine de peste 1500 de metri.
Carmen Cosman
