Furtuna care s-a abãtut luni asupra municipiului Deva a scos la ivealã slabã implicare a reprezentantilor IPJ, care au actionat cu întârziere, în timp ce angajatii ISU au actionat ca la carte. Cel putin aceastã este opinia reprezentantilor Partidului Noua Republicã, Filiala Hunedoara, care au salutat „implicarea exemplarã a angajatilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã în gestionarea situatiilor de risc si a efectelor imediate produse de furtunã în municipiul Deva”
Potrivit oficialilor PNR, furtuna înregistratã în municipiul resedintã de judet au adus în atentia devenilor câteva probleme. „Nu e prima oarã când solutiile constructive alese de asociatiile de proprietari pentru protejarea unor blocuri de locuinte se dovedesc ineficiente, sau chiar pun în pericol viata si bunurile acestora. Bilantul pagubelor produse de astfel de evenimente ar fi trebuit sã genereze mãsuri de prevenire. Presa a consemnat aproape anual în ultima perioadã astfel de pagube. În iulie 2005 (anul în care se prãbuseste si Gorunul lui Horea) cade un acoperis de pe strada Bãlcescu. În 2006, rãniti, 20 de acoperisuri avariate sau smulse, autoturisme avariate. În iunie 2007, un acoperis cade din nou pe masinile parcate. 
În primele zile ale primãverii lui 2008, un acoperis (tablã si structurã din lemn) de pe strada Eminescu este aruncat de vijelie peste 8 autoturisme. În vara lui 2009 are loc un eveniment similar pe strada Bejan, iar în 2011 sunt afectate din nou mai multe acoperisuri de bloc si cel al Hotelului Deva. Repetarea acestor situatii aduce asadar în discutie (din nou) viabilitatea unor astfel de solutii constructive, sau cel putin lipsuri majore în supravegherea tehnicã a constructiilor”, sunt de pãrere reprezentantii Partidului Noua Republicã. În plus, acestia sunt de pãrere cã „promptitudinea ISU nu e totdeauna sustinutã de o eficientã a dotãrilor necesare în astfel de situatii. Cu tot entuziasmul, dãruirea si simtul datoriei de care acesti oameni dau dovadã, nu poti sã lupti cu mormanele de tablã diformã ale unor acoperisuri proiectate pe caldarâm înarmat doar cu securi si topoare. Este inadmisibilã pe de altã parte lentoarea rectiei echipajelor de politie, cu atât mai mult cu cât nu ne confruntãm cu o situatie nemaiîntâlnitã. Un coleg, locatar în zonã, ne-a relatat faptul cã în cartierul Micro 15 au fost cel putin douã situatii în care, în opinia sa, erau necesare mãsuri de asigurare a ordinii, izolarea unor zone de risc, sau devierea circulatiei rutiere. Doar din partea sa au existat 2 apeluri cãtre politia localã si unul de urgentã (112). Astfel de mãsuri, în limitele experientei, cunostintelor si puterii de convingere a unor civili, au fost asigurate de cetãtenii din zonã, ad-hoc, pentru a sprijini eforturile ISU si a preveni noi pagube. 
La blocul 67, timp de o orã a existat riscul cãderii unei bucãti de tablã rãmasã suspendatã într-un echilibru precar dupã încetarea furtunii. Cetãtenii din zonã au secondat lucrãrile celor de la ISU, asigurându-se cã nimeni nu va parcã, va stationa sau va traversa zona unde acea parte de acoperis putea sã cadã. Au fost necesare trei echipaje de politie întârziate pentru a fi gãsite destule resturi de bandã de demarcare a zonei de risc. Pe strada Minerului, un acoperis a fost proiectat pe fatada blocului de peste drum. Aici pompierii erau încurcati în eforturile lor de masinile care circulau în zonã. Câtiva cetãteni au încercat si aici sã dirijeze traficul rutier. Politia a blocat circulatia în zonã abia la ora 20.00 (la aproape 4 ore de la producerea pagubelor)”.
Carmen Cosman
