T rãiesc în secolul XXI, dar în conditii de lumea a treia. Este vorba de majoritatea locuitorilor din Cartierul Stefan din municipiul Lupeni care îsi duc veacul de pe o zi pe alta. Aici, ca în majoritatea zonelor din Valea Jiului, fiecare se descurcã cum poate. Tinerii sunt cei mai afectati. Acestia nu au nici locuri de muncã, dar nici viitor.

”Asa si asa e viata aici. E si mai bine, e si mai rãu, ce sã facem, asta e, asta e viata. Nu avem ce face. Nu au loc de muncã. Se duc pe muncã sã culeagã fructe sã aibã din ce trãi. Iarna e mai greu cã stau acasã. Stau de 40 de ani aici, din 1971. Aici am venit, aici am rãmas, sotul a murit în accident de minã. Pensiile sunt mici, ajutãm si copiii”, spune o locuitoare din cartierul lupenean Stefan.

Oamenii ar avea si solutii pentru revitalizarea zonei sau mai bine zis pentru ridicarea nivelului de trãi din cartier. ”Cartierul ar trebui sã fie mai frumos, sã nu mai curgã apã, tinerii ar trebui sã aibã loc de muncã”, mai spune locuitoare. Un alt cetãtean, însã, spune cã acest cartier al municipiului Lupeni ar putea fi transformat într-o zonã rezidentialã.

”Zona e superbã, vedeti  si dumneavoastrã. Panorama e absolut magnificã. S-ar putea realiza o zonã rezidentialã, dar nimeni nu ne bagã în seamã”, spune un cetãtean.

Municipalitatea de la Lupeni are în vedere modernizarea zonei. Aici ar trebui întrodusã canalizarea, în viitor. Important e faptul cã cei mici au locuri de joacã.

4-1”Ei sunt inclusi în proiect în acest moment, problema este cã este un proiect pentru canalizare care se va face si în colaborare cu Regia de Apã dar în ultimii ani acolo s-au fãcut niste locuri de joacã, s-a lucrat la stadã principalã la tot ceea ce înseamnã santuri, am fãcut sistemul de iluminat public ca sã aibã lumina pe toate strãzile si s-a fãcut si o scarã pentru accesul pietonal în cartierul Stefan.

Am asigurat si transport local în cartier. Mai sunt multe lucruri de fãcut ca în orice parte a orasului dar pe cât putem încercam sã le rezolvãm”, a declarat Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni.

Colonia Stefan din Lupeni este una dintre cele mai sãrace cartiere ale municipiului.

”Zonele sunt sãrace pentru cã oamenii nu au locuri de muncã dar totusi la numãrul de locuitori în ultimele sase luni de zile sunt putine locuri în tara unde s-au fãcut peste 500 de angajãri. 200 de angajãri la Autocom Amicii a unui investitor italian care produce confectii numai pentru export, 200 de locuri de muncã la firma TRV Auto la fabrica de volane a unui investitor german, 60 de locuri de muncã de la mina Lupeni. Este un lucru bun pentru comunitatea noastrã si cred cã suntem printre putinii din tara care în sase luni de zile avem 500 de angajãri”, a mai spus Lungu.

Minerii din Lupeni, fatã în fatã cu Ceausescu în 1977

Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în conditii foarte grele. Chiar si cu folosirea tehnologiei celei mai moderne – ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 – lucrul în minele de cãrbune era greu si periculos. Greva propriu-zisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 si a fost încheiatã pe 3 august 1977.

4-2În primele momente, unii mineri au propus ca o delegatie de-a lor sã plece la Bucuresti, dar s-a renuntat la aceastã idee, poate si datoritã faptului, cã trenurile erau oprite.

Unii sefi de sectoare au încercat sã împiedice organizarea grevistilor, dar minerii au reactionat prompt, câteodatã dur. Grevistii au luat legãtura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului si cu  populatia oraselor pentru a strânge cât mai multi simpatizanti, si s-au adunat pânã la urmã în curtea Minei Lupeni, unde tineau discursuri revendicative.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participantilor variazã între 10 000 si 40 000 (chiar 90 000). Cei care sustin cifrele mai scãzute gresesc, întrucât se bazeazã numai pe numãrul de angajati, si nu iau în considerare membrii de familie si alte persoane din afarã care s-au alãturat grevistilor (din simpatie sau numai din curiozitate).

La Lupeni, Ceausescu era asteptat de o multime de mineri. Colonia Stefan din localitate era ocupatã de oameni, potrivit diferitelor estimãri, în jur de 35.000 de mineri participând la 3 august la întâlnirea cu seful statului. Oamenii l-au primit pe Ceausescu care cu huiduieli, care cu aplauze. Colonia Stefan este una din cele mai vechi colonii de locuinte mineresti din Valea Jiului.

Monika BACIU