Râul ce strãbate Pestera Bolii are o legendã ce dateazã de pe vremea regelui Zamolxis. Cei care au în grijã acum pestera au editat legenda, iar fiecare vizitator o poate afla la intrarea în grotã.
A sãpat locul gol din munte si a iesit sã îsi caute drumul. Este vorba despre pârâul ce poartã denumirea Jupâneasa si pe care orice vizitator al Pestrii Bolii îl priveste cum a ros din roca muntelui. Membrii echipei de ecologisti de la Petro Aqua i-au scris legenda si au afisat-o sãptãmânãa trecutã la gura pesterii, pentru ca vizitatorii sã îi afle istoria nescrisã pânã acum. „Chiar acum câteva zile l-am montat. Noi am cules aici o legendã a pârârului Jupâneasa care traverseazã pestera si am pus, cum se vede, legenda pe un panou, ca toti turistii sã o citeascã si sã stie de ce pârâul este Jupâneasa”, spune Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua. Jupâneasa este perceputã de oamenii locului ca o femeie frumoasã si elegantã ce si-a asteptat iubitul sã se întoarcã din luptã. Rugãciunile ei au transformat-o într-un pârâu ce mereu îl cautã de atunci. „Aceastei jupânease i-a plecat iubitul la luptã, chemat de Lupii Albi. A trecut un timp, nu mai venea, i s-a fãcut dor de el si atunci s-a dus în pesterã, unde în mod miraculos, a apãrut o icoanã a fecioarei Maria cu pruncul în brate. A rugat-o pe fecioara Maria sã îi indice o cale prin care sã îsi aducã de grabã iubitul acasã. Fecioara a transformat-o într-un pârâias cristalin si i-a dat drumul la vale si de atunci îl cautã. Încã nu l-a gãsit”, a mai adãugat Ovidiu Rizopol.
Apa a sãpat caverne uriase în pesterã, iar locul este vizitat azi de zeci de oameni, care aflãcã aici au locuit oameni încã de pe vremea Dacilor si chiar înainte de ei.
Diana Mitrache
