Costel Avram: „Un sfert din Valea Jiului as vrea sã fie galben-albastrã”!

Coordonatorul PNL din cele sase localitãti ale Vãii Jiului, Costel Avram, a explicat în cadrul unui interviu pentru „Cronica”, planurile sale politice cel putin pânã la primul examen, scrutinul de anul viitor pentru alegerile europarlamentare.

Avram tinteste însã sus si vrea sã întreacã orice rezultat pe care l-a avut de la Revolutie si pânã acum liberalii din Valea Jiului. Vrea ca mãcar un sfert din Vale sã aleagã PNL în 2016 si nu doar atât.

Reporter

– A trecut mai bine de jumãtate de an de când sunteti membru PNL. Ati renuntat la o functie de presedinte de organizatie pentru a fi un simplu liberal. Cel putin pentru o vreme. A meritat înscrierea în PNL?

Costel Avram: Ca sã respectãm adevãrul istoric, nu eu am renuntat la functia de presedinte al unei organizatii judetene ci am fost nevoit sã renunt. Printr-o decizie arbitrarã, Vadim a hotãrât sã mã destituie pentru cã eu am fost în concediu pe când el era la Tebea. Poate cã a fost mai bine asa. Degringolada în partid era evidentã încã de pe atunci si faptul cã astãzi avem doi lideri în PRM, care se exclud unul pe altul, spune totul. E un conflict care se va termina, vorba vine, la tribunal iar rãzboiul va fi fãrã de sfârsit. El se va duce pânã când va pieri si ultimul membru. Eu n-am fost deloc un simplu membru în PNL. Presedintele Molot m-a numit, de la bun început, presedinte interimar la Petrila si a afirmat în public cã a avut mânã bunã. 1-1Dacã a meritat sã mã înscriu în PNL? Am zis de la început, fãcând un joc de cuvinte, cã am plecat din România Mare ca sã ajung în partidul celor care au fãurit România Mare. Privind în urmã as zice cã mã aflam pe un drum lung care trebuia sã ducã, într-un final fericit,  într-o autostradã. Nu poate sã-ti parã rãu când pãrãsesti un drum de tarã ca sã poti circula pe patru benzi…

– Recent ati fost ales presedinte al PNL Petrila, organizatie care pânã în acest an a fost aproape inexistentã în politica din Valea Jiului. Ce obiective aveti fixate pentru aceastã organizatie?

E cam mult spus cã am ajuns într-o organizatie inexistentã pânã acum un an. PNL Petrila are trei consilieri în conditiile în care USL-ul petrilean a mers pe liste separate. Partea proastã e cã, si dupã alegeri USL-ul, nu a vrut sã facã o majoritate în consiliul local. Practic, si acum, liberalii petrileni sunt în opozitie când, în mod firesc, ar fi trebuit sã se afle la putere. Eu zic cã liberalii mei nu au fost inexistenti dar au fost foarte putin vocali. Ori tocmai în opozitie ti se poate auzi vocea mai puternic si mai clar. Nici acum nu am reusit sã-i determin, în totalitate, sã fie niste voci distincte si pline de personalitate. Ce obiective le-am fixat colegilor mei? Sã ajungã la putere si sã arate lumii cã sunt niste demni urmasi ai  liberalilor lui Miocu, cei care au clãdit Valea industrialã. Simplu, nu-i asa?

 – Cum aveti de gând sã-i atrageti pe simpatizanti la organizatia din Petrila si  nu numai, astfel încât sã se poatã vorbi de organizatii

puternice?

– Într-o zonã preponderant muncitoreascã, cum este Valea Jiului, oamenii voteazã, în mod traditional, cu stânga. Pentru ca electoratul sã treacã de la stânga la dreapta nu e o

operatie foarte simplã. Dacã e sã discutãm în termeni adecvati circulatiei pe drumurile publice as zice cã e timpul ca lumea sã se opreascã la aparitia culorii rosii si sã se pregãteascã sã traverseze atunci când apare culoarea galbenã. Ideea mea e cã cei care au ajuns în functii de conducere pentru cã sunt liberali sau pentru cã au fost sustinuti de liberali trebuie sã-i determine pe cei nehotãrâti sã ni se alãture. Fiecare din acesti oameni trebuie sã constientizeze cã s-au realizat, pentru cã cei multi au muncit si s-au sacrificat pentru ei. Acum e momentul ca si cei putini, aflati în vârful piramidei sociale,  sã întoarcã binele fãcut de partidul care i-a propulsat acolo. A venit vremea ca si noi sã-i întrebãm ce au fãcut si ei pentru partid si pentru cei multi. Cred cã fiecare trebuie sã gãseascã mijloacele potrivite pentru a convinge oamenii cã liberalismul e chiar o solutie. Inclusiv pentru Valea Jiului. Nu cred în solutii miraculoase si nici în personalitãtile mesianice în stare sã influenteze multimile în a-i urma neconditionat. Dacã ele existã, au obiceiul sã se arate extrem de rar…

– Sunteti coordonator al organizatiilor liberalilor din Valea Jiului. Ce planuri aveti pentru a le face sã conteze la urmãtoarele alegeri si sã nu se mai multumeascã doar cu locuri de consilieri locali ori viceprimar

1-2– Planurile sunt clare si nu lasã loc de compromisuri. Liberalii din Vale trebuie sã adune un sfert din voturile oamenilor prezenti la urne. Acum doar la Vulcan se poate vorbi de atingerea acestui target. Ei au 5 consieri locali, Petrila are 3, Petrosaniul a avut 3 (locul lui Simota a fost luat de un pesedist), iar celelate organizatii din Vale au câte doi consilieri. Avem doar doi  viceprimari la Petrosani si Aninoasa.. Judecând la rece, stãm destul de prost. Eu îmi propun ca, în 2016, sã avem trei primar liberali în Valea Jiului. Colaboratorii mei stiu cã nu-mi plac jumãtãtile de mãsurã. Acum voi face o exceptie spunându-vã cã, deocamdatã, mã multumesc cu primari liberali în 3 din cele 6 localitãti ale Vãii Jiului.

– Vorbind de alegeri, ce procent sperati sã atingeti la nivelul Vãii Jiului la alegerile locale din 2016?

– As vrea, asa cum am mai spus-o de fiecare datã, ca un sfert din Valea Jiului sã fie

galben-albastrã si sã urmãreascã, pas cu pas, zborul în sus al sãgetii liberale.

– Tot mai des se vorbeste de o dorintã a dvs. de a reveni la Consiliul Judetean Hunedoara pe functia de vicepresedinte. Se exclude din start o candidaturã la cea de presedinte al CJH, în 2016?

– Desi se zice cã sunt un om bine informat, eu n-am auzit cã s-ar vorbi, pe la colturi, despre o asemenea dorintã. Ceea ce mã intereseazã, acum, este sã arãtãm care e forta noastrã, a celor din Vale, la alegererile pentru parlamentul european si la prezidentiale. Sunt douã teste majore pentru a mãsura concret forta unui partid. Apoi avem tot timpul sã facem calcule, sã ne evaluãm sansele si sã hotãrâm în consecintã.

– Cum este relatia dintre dvs. si liderii judeteni de partide politice? Ce au apreciat de când sunteti la conducerea organizatiilor din Vale si ce v-au reprosat?

– Bunã. Bunã întrebare. Adevãrul e cã atât timp cât am fost vicepresedinte la Consiliul judetean am încercat sã am o relatie amicalã cu toatã lumea. Cu liberalii mei am, asa cum e firesc, o relatie foarte bunã. În plus, cu presedintele Molot am o relatie bazatã pe o deplinã încredere reciprocã.  Laurentiu Nistor, presedintele PSD-ului hunedorean, îmi reproseazã si acum cã n-am ales sã intru în partidul sãu. Cu Petre Mãrgineanu de la PC am o relatie de amicitie, ca si cu Dorin Gligor – seful PDL-ului judetean. Nu stiu ce apreciazã sau ce nu apreciazã cei amintiti mai înainte la liberalul Avram. Eu cred cã înainte de a fi oameni politici trebuie sã fim oameni civilizati. Iar oamenii civilizati nu spun, în public, decât ceea ce este corect din punct de vedere politic. Înaltã ordine de idei, cel mai aprig repros l-am avut din partea Olgutei Vasilescu, primãrita Craiovei, cu care am avut, pe vremea când amândoi eram peremisti, o relatie amicalã. Acum, desi amândoi facem parte din USL, Olguta nu-mi mai rãspunde la telefon. Ea mã voia pe stânga iar eu am ales sã actionez pe dreapta. Dar asa cum, în fotbal, vor exista douã Universitãti (una a Olgutei si una al lui Mititelu) iar în politicã – douã PRM-uri (unul al lui Vadim iar altul al lui Funar) tot asa trebuie sã se obisnuiascã si Olguta cu faptul cã USL-ul e compus din douã partide. Unul al ei iar altul al meu…

Maximilian Gânju

Advertisements