În ciuda milioanelor de euro pompate în proiectele de dezvoltare a turismului din cele trei statiuni montane ale Vãii Jiului – Parâng, pasul Vâlcan si Straja – majoritatea cabanierilor nu a înteles cã trebuie sã intre în legalitate. Economia subteranã este în floare si nimeni nu pare sã tulbure activitatea celor care practicã turismul la negru.
Sute de cabane si doar câteva care si-au recunoscut, deschis si legal. Activitatea turisticã. În Parâng, Pasul Vâlcan si Straja turismul la negru înfloreste cu fiecare euro plãtit pe proiectele de dezvoltare a turismului. Autoritãtile locale cunosc fenomenul, dar sustin cã sunt legate de mâini si de picioare, fãrã o lege care sã le dea voie sã actioneze, altfel decât prin discutii de constientizare a cabanierilor.
Iar reprezentantii Ministerului Turismului au fost vãzuti prin zonã ultima datã în urmã cu multe luni. Oricum, nici un fir de pãr nu s-a miscat de pe capul celor care îsi promoveazã în ilegalitate activitatea turisticã pe site-urile de profil. În Statiunea Parâng, acolo unde se implementeazã un proiect în valoare de 69 de milioane de euro, sunt 140 de cabane. Fix 10 au declaratã activitatea de turism, chiar dacã, în realitate, sunt mult mai multe care în plin sezon sunt pline de turisti. Proprietarii lor sustin, însã, cã detin cabana strict pentru folosul propriu. Si chiar dacã nu e asa, autoritãtile locale spun cã nu pot interveni. „Primãria nu are competente sã îi controleze sau sã-i constrângã sã intre în legalitate Ministerul Turismului are atributii de control pe aceastã laturã, iar pe linia de evaziune fiscalã Politia economicã”, a declarat Nicu Tascã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petrosani. Pe lângã dãrile cãtre stat, dacã si-ar declara activitatea cabanierii ar mai avea de achitat douã taxe modice la bugetul local, respectiv taxa pentru salvamont si taxa hotelierã.
În Straja, documentatii fãcute de municipalitate
În Pasul Vâlcan situatia este similarã. Primarul Gheorghe Ile a declarat cã din 52 de cabane si pensiuni, doar 2 si-au declarat activitatea realã. „Am stat de vorbã cu ei în nenumãrate rânduri, dar noi nu putem sã luãm mãsuri. O sã-i dãm pe mâna Fiscului”, a mai spus Gheorghe Ile. În Straja lucrurile stau cel mai bune, dar sunt departe de normalitate. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeritã, spune cã sunt aproximativ 315 cabane, iar 70 la sutã dintre acestea si-au declarat activitatea de turism, respectiv sunt clasificate. Dar asta pentru cã reprezentantii municipalitãtii le-au întocmit actele necesare clasificãrii. De precizat cã, la fel ca în ãarâng, si în Straja se deruleazã un proiect de dezvoltare a domeniului schiabil, în valoare de 45 de milioane de euro.
Legi sunt. Le aplicã cineva?!
Dar turismul la negru continuã sã ridice marti probleme, atât administratiilor locale, dar mai ales celor care au ales sã practice turismul în legalitate. „Turismul la negru ne afecteazã foarte mult, mai ales în sezon, când e aflux mare de turisti. Eu, care plãtesc taxe la bugetul de stat si al cel local vin cu niste preturi sub care nu pot sã cobor, pentru cã as fi pe pierdere, iar cel care practicã turismul la negru poate veni cu preturi acre spulberã orice concurentã. Si eu stau cu camerele goale si mã uit la vecinul care are cabana plinã si nici nu plãteste niciun leu la stat. Mã întreb de ce nimeni nu ia mãsuri, pentru cã e un fenomen aproape generalizat si nu de ieir – de azi”, spune un om de afaceri care detine o pensiune în Parâng.
De precizat cã legi ar fi, suficiente, dar trebuie doar aplicate cu maximã seriozitate de organele competente ale statului. Si asta pentru cã activitatea de „turism la negru” implicã o serie de aspecte de naturã contraventionalã, ori chiar penalã, cum ar evaziunea fiscalã. Dar, cum pânã acum nu am auzit de vreun cabanier condamnat pentru aceastã activitate ilegalã, economia subteranã din acest domeniu de activitate se poate dezvolta linistitã în continuare.
Carmen Cosman
