Istorie de peste 2000 de ani, nevalorificatã la capacitate maximã. Judetul Hunedoara se poate mândri cu un trecut care a rãmas consemnat în cãrtile de istorie. Bogãtia culturalã si identitatea nationalã a neamului românesc s-au scris cu mii de ani în urmã în aceastã zonã. Investitorul în turism, Emil Pãrãu, considerã cã acest potential nu este exploatat corespunzãtor.
”Nu se poate ca într-un judet ca Hunedoara sã avem o istorie de peste 2000 de ani si sã nu o folosim. Avem cetãtile Dacice, avem si noi la Bãnita, printr-o asociatia non-profit, Asociatia Petro Aqua a reusit sã amenajeze Pestera Bolii unde pot sã duc orice turist. Poate sã fie din orice tarã si va rãmâne încântat pentru cã e amenjataã la un nivel european, are istoria ei. A fost locuitã încã din Epoca de Piatrã, dar urmeazã dealul si îi arãti cetatea Bãnitei. stim prea bine cã atunci când s-au fãcut tunelurile în Valea Jiului în 1870 pietrele din cetate au fost folosite la tunel, unii oameni au luat pietrele le-au folosit la fundatiile caselor, dar cariera de unde s-au adus, adicã de Mãgura Cãlanului cea de la Mãrtinesti existã. Pietrele sunt acolo de mii de ani asteaptã numai sã le tãiem, sã le punem la loc în acele cetãti, chiar acolo între bãlãrii gãsesti pietre încã tãiate din vremea dacilor”, spune Emil Pãrãu, investitor în turism. Mai mult, investitorul are si viziune economicã. Emil Pãrãu are solutii pentru valorificarea acestui potential.
”Eu consider cã o cetate dacicã nu poate sã coste, ca sã fie renovatã si sã fie vizitatã de turisti, mai mult de 3 milioane de euro. Poate cu câtiva kilometri de autostradã mai putini am reusi sã face cetãtile dacice din muntii Orãstiei, din zona noastrã si atunci eu garantez cã cel putin 1000 de turisti vor veni din toatã lumea sã vadã acele locuri pentru cã din pãcate ne batem joc de ele.
Nu avem nici mãcar un indicator, avem acolo prin niste bãlãrii si zice cã acolo a fost Cetatea Sarmisegetusa Regia, nu gãsesti un ghid chiar dacã vrei sã îl plãtesti. Cât ne costã sã facem o casã dacicã. Un 15 mii de lei, un atelier de olãrit, un atelier de fierãrie astfel ca turistul sã poatã veni si sã îsi cumpere o sabie sau sã vadã pe unu cum face o sabie. Iatã cã asa s-ar face si locuri de muncã si se pot face multe cu bani putini. Nu avem ce cãuta cu asfalt pânã în cetate. Îl ducem mai jos cu 3 kilometri, acolo trebuie sã fie cãrute, care cu boi, ca pe timpuri. Cine are bani merge cu cãruta, cine nu merge pe jos ca sã vadã cetatea. Acele locuri cu energie, unde erau locurile de rugãciuni ale dacilor, trebuie încercuite, trebuie taxate, si de ce nu dacã tot vrei sã te încarci cu energie trebuie sã plãtesti 10 euro cã dacã ne ducem în Grecia ne uitãm la un chiparos si dãm 10 euro si e un copac. Acolo unde avem energie, unde e studiat cã este, unde se stie cã cele mai puternice locuri energetice sunt în zona cetãtilor dacice, trebuie sã o folosim si sã atragem cât multi turisti. Sigur în jurul lor vor apãrea si pensiuni, când apar acele pensiuni trebuie fãcute dupã un anumit proiect.
Nu venim în zonã de munte sã facem cum ar trebui sã fie pe litoral, si trebuie fãcut un turism gândit”, mai spune omul de afaceri. Multe din cetãtile care dãinuie în judetul Hunedoara au fost lãsate în paraginã. Printre acestea se numãrã Cetatea de Colt de la Râu de Mori sau cetatea Bãnita. Autoritãtile locale nu au fondurile suficiente pentru a pune aceste obiective turistice în valoare.
Monika BACIU
