Turismul este doar o alternativã a mineritului, nu o solutie. Declaratia îi apartine lui Emil Pãrãu, principalul investitor în domeniul turistic din Valea Jiului. Acesta considerã cã pentru ca turismul sã devinã o alternativã viabilã, aici mai trebuiesc realizate investitii majore.
”Este turismul o alternativã, dar numai o alternativã. Nu vom putea spune niciodatã cã prin turism vom putea înlocui toate locurile de muncã din minerit. Pentru acest lucru mai trebuie si alte lucruri pentru o alternativã. Turismul ca sã fie o alternativã mai trebuie fãcute multe invetitii în Valea Jiului. Mã refer la drumuri, mã refer la acel drum întrerupt spre Herculane care garantat va aduce aproape 1000 de locuri de muncã dacã se va face pentru cã e un loc deosebit de frumos, va strãbate atât muntii Vulcanului, cât si Retezatul, Godeanu si de ce nu eu cred cã s-ar putea gãsi solutii mult mai simple. Spre exemplu, sã îl transformãm din drum national în drum judetean cu o valoare mai micã si cred cã se poate face cu bani mai putini”, spune Emil Pãrãu, investitor în domeniul turistic din Straja.
Statiunea montanã Straja este una din exemplele viabile ale turismului. Aici s-au realizat lucruri prin eforturi private, dar si guvernamentale. În tot acest timp, omul de afaceri comparã Straja cu Parângul, cea din urmã statiune fiind pusã într-o luminã nu tocmai favorabilã.
”Straja a demonstrat cã se poate sã fie o alternativã a mineritului. Am reusit ca în ultimii ani în fiecare sfârsit de sãptãmânã sã fie în Straja sã fie peste 3000 de turisti, ceea ce este un lucru bun. În 1996, când am început investitia în Straja toti ziceau cã e o nebunie sã investesti în Valea Jiului. Am demonstrat cã s-a putut face si pot sã zic nu cu bani prea multi, ci cu bani destul de putini. Am pus niste instalatii pe cablu, am amenajat niste pârtii, am reusit sã facem zãpadã artificalã. Începând de acum doi ani a fost o investitie mare fãcutã si de primãrie si de Guvernul României. Este vorba de o gondolã, de un scaun, alte pârtii cu zãpadã artificialã, ceea ce bineînteles cã a adus mult mai multi turisti. Dacã în 1996 se putea mânca un grãtar numai la noi la cabanã si la cabana veche pe care o stie toatã lumea, la cabana veche a minei Lupeni, putem spune cã la ora actualã avem peste 50 de restaurante în Straja, sunt peste 70 de pensiuni sunt 200 de case de vacantã, deci s-a realizat ceva. Ceea ce s-a fãcut în Straja se poate face si în Parâng. Parângul, din pãcate a rãmas la acelasi nivel al anului 1990, poate chiar a scãzut, când nimeni nhu auzea de Straja, toatã lumea stia de Parâng. S-a bãtut pasul pe loc, poate cei de acolo nu au fost ajutati, poate nu au avut curajul sã investeascã acolo, dar si Parângul este un munte bun. 
Noi sperãm în acea unire a Pasului Vâlcan cu Straja, cred cã în câtiva ani se face, si de ce nu avem o zonã superbã în capãtul Vãii Jiului, la Uricani, în zona Câmpusel unde se poate face turism 12 luni din 12. Vara este Retezatul si vin foarte multi turisti si totodatã cu o investitie minimã, respectiv un telescaun si douã teleschiuri vom putea face si turism de iarnã. Sper ca cei care investesc în turism sã fie ajutati si de ce nu sã reusim ca turismul sã fie o alternativã a mineritului”, mai spune omul de afaceri.
Turistii au nevoie de povesti, acestia vor ca în fiecare loc vizitat sã descopere o istorie. Asta o recunosc si cei care au pus ”cãrãmida” la dezvoltarea turismului din Valea Jiului.
”Turistii sunt din ce în ce mai pretentiosi, este o concurentã mare, atât la nivel european cât si la nivel national si atunci ca sã atragem turistii trebuie sã le oferim conditii si nu e destul sã venim cu un grãtar, un piept de pui si un peste. Turistul trebuie sã aibã ce
sã facã când se duce într-o locatie. Tocmai eu m-am pus în locul lor si atunci la Pensiunea Retezat dacã prima datã am avut un mic restaurant si un loc de cazare, apoi am fãcut o piscinã, o pãstrãvãrie, un teren de tenis, echitatie avem. Un hectar este amenajat ca parc de aventurã, atât pentru copii cât si pentru adulti cu tiroliene, avem un traseu tematic care probabil e unicat, care ajunge la o pesterã unde gãsim scheletul ursului peleus, deci în asa fel ca omul sã îsi poatã face concediul pentru cã din pãcate nu mai e acel turism de pe timpuri cu rucsacul în spate. Putini mai sunt cei care umblã cu sãptãmâna. Omul vrea acum conditii si vrea ceva lejer în jurul cabanei”, mai spune Emil Pãrãu.
Desi majoritatea reprezentantilor din Valea Jiului au creionat un turism de varã, acesta în momentul de fatã este inexistent. Putini sunt cei care vin vara aici pentru a-si petrece câteva zile libere. Pentru ca zona sã prezinte interes si pentru ca sã atragã turisti trebuie realizatã o strategie pe termen lung.
”La Straja avem rezolvatã iarna problema turismului, nu o avem rezolvatã vara. Este într-o zonã frumoasã, s-au fãcut unele greseli care sper sã nu se mai facã si în altã parte. E acea îngrãmãdire de cabane, pentru cã asa a fost atunci la început. Nu a fost pusã zona urbanisticã la punct si fiecare a fãcut pe unde a vrut si acele greseli ce s-au fãcut la început sunt greu de refãcut, dar avem un domeniu schiabil, avem în jur locuri superbe. E acel schit din Straja care a devenit o atractie pentru oamenii care vin acolo, acel tunel care e unicat care merge spre schit. Este o zonã frumoasã. Vara ne axãm deocamdatã pe tabere, dar avem si perioade moarte. Este vorba din luna martie pânã în luna iulie. Trebuie sã gãsim si în aceste luni sã facem ceva. În ceea ce priveste calificarea celor care au lucrat în minerit nu este nicio problemã. Se pot califica si au demonstra cã pot deveni si bucãtari buni si ospãtari. Se poate face în orice domeniu, dar repet nu e destul ceea ce fac
investitorii, trebuie sã facã si primãria, consiliul judetean si Guvernul. Trebuie sã avem o
strategie pentru cel putin 10 ani, din pãcate nu avem nicio strategie. Nu numai la nivel local, ci nici la nivel judetean si asta ne costã. Indiferent ce Guvern se perindã trebuie sã stim cã trebuie fãcute anumite lucruri. Este adevãrat cã din banii acestia putini s-au fãcut si multe greseli, s-au pus scaune sau instalatii pe cablu în anumite locuri unde nici nu e zãpadã si unde e zãpadã nu este investitie. Trebuie foarte bine analizate greselile si înainte de a face o investitie, mai ales cã nu sunt banii tãi. Trebuie gândit corect si cu banii statului ca si cum ar fi ai nostrii si atunci nu se vor face multe greseli si cu bani putini vom putea face lucruri mari”, a mai spus sursa citatã.
Astfel, judetul Hunedoara ar putea deveni un punct de atractie pentru turisti, însã fiecare autoritate decizionalã trebuie sã implementeze proiecte care au ca tintã cetãteanul si turistul.
Monika BACIU
