Recent, dr. ing. Valeriu Plesea, cercetator stiintific I, membru al Consiliului Stiintific Consultativ al Consiliului National Roman-Comitetul Mondial Energetic, a fost numit in grupa de lucru “ Carbune si alte resurse fosile”, alaturi de alti trei specialisti ai Vaii Jiului – Gheorghe Chiril, Mircea Beldea, Nicolae Ilias si Ioan Gaf Deac. Despre previziunile pentru viitorului energiei pe carbune, in zbaterea generala pentru energie ieftina, ne-a spus chiar cercetatorul Plesea, din ”celula energiei” de la cel mai inalt nivel.
Reporter: Sectorul energetic, in care este prinsa si Valea Jiului, are o problema majora datorita scaderii consumului. Cum s-ar putea iesi din aceasta situatie?
Valeriu Plesea: Prin reducerea consumului intern de energie, cu 4,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut – conform Institutului National de Statistica-INS-, se poate spune, la prima vedere, ca sectorul energetic din Romania se afla in criza. Chiar daca aceasta situatie de criza nu e impartasita de majoritatea specialistilor in domeniu, in opinia mea, asa dupa cum am mai afirmat, guvernul va trebui sa actioneze in doua directii importante, anume:
1. Reindustrializarea tarii, prin atragerea de investitii in zona industriala, cu efect asupra cresterii consumului national de energie.
2. Crearea infrastructurii pentru sensibilizarea exportului de energie, printr-o mai judicioasa interconexiune a Sistemului Energetic National (SEN) cu sistemele tarilor vecine. Exemplul in acest context il reprezinta realizarea cablului submarin Romania-Turcia, care ar avea efecte extrem de benefice asupra sectorului energetic romanesc, prin asigurarea exportului de energie spre piata asiatica. De asemenea, un alt exemplu elocvent pentru export de energie l-ar reprezenta sprijinul catre Moldova pentru scoaterea acesteia din starea de dependenta fata de alte state la energie ( expl. Rusia), prin dezvoltarea capacitatii de interconexiune a retelelor de energie, inclusiv a celor de gaze naturale.
Reporter: Se stie ca energia verde este idealul pret de cost-mediu. Cum si cat afecteaza aceasta energia pe carbune?
Valeriu Plesea: In primul rand, trebuie facuta precizarea ca fata de preturile de tranzactionare a energiei electrice aplicate in tarile apartinand UE, consumatorii din tara noastra, atat cei industriali, cat si cei casnici, beneficiaza de unele dintre cele mai mici preturi, cu atat mai mult daca se are in vedere faptul ca acest aspect se inregistreaza pe fondul unui nivel ridicat de intensitate ridicata a producerii de energie, adica afluenta mare de resurse energetice, ceea ce implica, pe seama unui necesar redus de energie, costuri mult mai mari.
Pe de alta parte, consider ca activarea sectorului de producere a energiei pe carbune sau a altui tip conventional cu scopul de crestere a competitivitatii industriei romanesti, pe seama reducerii schemei de sustinere a energiei verzi din surse regenerabile (vezi OUG la Legea 220/2008 privind suspendarea pentru o anumita perioada a certificatelor verzi), nu reprezinta o solutie in exclusivitate. Aceasta schema este necesara pentru ca tara noastra sa isi indeplineasca tintele asumate fata de Comisia Europeana privind producerea de energie curata. Directivele sunt ca pana in 2015 acest gen de energie sa participe cu 15% la realizarea productiei totale in SEN, iar in 2020, cu 20%.
Trebuie insa avut in vedere si faptul ca acest gen de energie nu asigura, conform trilemei energetice, continuitate si siguranta pentru alimentarea in permanenta cu energia ceruta de SEN, provocand fluctuatii costisitoare din punct de vedere tehnic si financiar la nivel de mari consumatori. De asemenea, cresterea permanenta a cantitatii de energie regenerabila, care pentru o perioada similara cu cea de anul trecut – aceasta a inregistrat o crestere cu 8% – a favorizat scaderea pretului de cost a energiei pe piata din Romania (cu mult sub limitele de pret ale tarilor UE). Toate acestea sunt premise esentiale potrivit carora statul incearca sa-si consolideze si argumenteze pozitia fata de UE pentru limitarea acestui tip de energie.
Ca o parere personala in acest sens, cred ca solutia este ramanerea si dezvoltarea pe piata a energiei produsa in termocentrale, ca si solutie care raspunde cel mai corect sigurantei energetice, ca si introducerea energiei bazata pe exploatarea gazelor de sist, ca alternativa in asigurarea si consolidarea independentei energetice a tarii. Bineinteles, ambele aceste resurse conventionale de energie vor trebui eficentizate din punct de vedere al producerii si al infrastructurii de transport, prin asumarea de catre stat a stimularii investitiilor provenite din cresterea gradului de absorbtie si dirijare a fondurilor europene catre acest sector ( a se vedea lucrarile de reabilitare si eficientizare programate cu bani europeni la nivelul termocentralelor)
Reporter: Multi se plang ca legislatia romaneasca nu clarifica lucrurile in energie…
Valeriu Plesea: Neexistenta inca a unei strategii energetice pe termen mediu si lung in tara noastra, ca si instabilitatea legislativa generata, de exemplu, de modificarea principiilor de tranzactionare a energiei electrice prin interzicerea incheierii de contracte de vanzare-cumparare prin negociere directa, sau diversele amendamente operate de catre guvern asupra restrictionarii energiei regenerabile, au favorizat diminuarea gradului de incredere si de interes al potentialilor investitori pentru sectorul energetic al tarii. In aceste conditii, a fost plasat in randul celor mai nesigure sectoare de activitate pentru potentialii investitori, chiar daca Romania, comparativ cu tarile invecinate, beneficiaza, prin posibilitatile multiple de producere a energiei, de un potential ridicat de atragere a investitiilor straine. Din acest punct de vedere, instabilitatea legislatiei romanesti, are ca efect diminuarea predictibilitatii sectorului energetic, astfel incat, fara bugete multianuale consolidate sau planuri de afaceri viabile pe perioade lungi de timp, genereaza, inevitabil, patrunderea cu mari dificultati a investitorilor pe piata.
Reporter: Se vorbeste de un colos energetic cu producatori de stat. De ce? Este posibil ca asa ceva sa fie viabil?
Valeriu Plesea: Da, se previzioneaza, pentru protejarea producatorilor de energie conventionala, in speta cei din zona termo, ca Guvernul sa infiinteze o companie nationala de energie, formata prin asocierea producatorilor din zonele hidro, termo, eolian si gaz, astfel incat cei considerati vulnerabili la exigentele pietei libere sa fie sustinuti, ca intr-o familie, de cei mai putin vulnerabili. Sau, mai direct, producatorii considerati profitabili sa fuzioneze cu cei mai putin profitabili, caz in care ar exista riscul ca prin combinarea unor tehnologii ieftine de producere a energiei, cum ar fi cea hidro, cu unele costisitoare – energia termo – si prin eliminarea concurentei dintre acestea sa duca, in contextul uniformizarii pretului de tranzactionare a energiei, la cresterea, in fapt, a mediei acestuia. Bineanteles, in conditiile pietei libere, chiar si cu statut independent al producatorilor actuali de energie, explozia necontrolata a preturilor s-ar manifesta pe piata, producatorii vulnerabili, in tendinta lor de crestere a preturilor pentru amortizarea cheltuielilor facute la nivelul tehnologiilor costisitoare, ar favoriza dezechilibre ale preturilor de tranzactionare, tragand dupa sine si producatorii profitabili, cu riscul trecerii acestora din urma spre domeniul neprofitabil si scoaterea lor de pe piata.
La contracararea solutiei de formare a unei mari companii in zona energie, adica a unui singur mare jucator pe piata, cel mai echitabil ar fi functionarea cu statut independent a producatorilor existenti, detinuti de stat, in conditiile consolidarii pozitiei societatilor cu potential in domeniu si identificarea planurilor de actiune, cu atragerea de fonduri europene pentru eficientizarea activitatii societatilor mai putin performante la ora actuala. Pe acest lucru va trebui sa se axeze viitoarea strategie energetica, care va asigura in acest mod independenta si siguranta energetica a tarii, dar si stabilitate a preturilor de tranzactionare.
Reporter: Care ar fi, ca o concluzie, cele mai mari provocari ale sectorului energetic? Cum s-ar cere solutionarea lor?
Valeriu Plesea: Din multe alte cate exista si vor trebui sa se regaseasca in cadrul viitoarei strategii energetice a Romaniei, m-as opri asupra a trei provocari care suresciteaza actual, la nivelul specialistilor din domeniu, un vadit interes national.
In primul rand, cea mai importanta problema a sectorului energetic romanesc, elaborarea unei strategii energetice pe termen lung si transparenta este prioritara. Aceasta poate sa genereze stabilitatea cadrului legislativ, respectiv crearea si fundamentarea unui mediu investitional sigur si atractiv. In al doilea rand, in paralel cu relansarea si dezvoltarea industriei, statul va trebui sa actioneze in domeniul dezvoltarii capacitatii de transport a energiei electrice, luand in considerare resursele actuale limitate.
In acest mod, avand in vedere potentialul ridicat de producere a energiei in tara noastra, prin prezenta numeroasa si diversificata a producatorilor existenti, statul va trebui sa actioneze pentru dezvoltarea infrastructurii de interconexiune pentru asigurarea exportului de energie.
Nu in ultimul rand, o a treia provocare din domeniu o reprezinta in opinia mea, dar nu numai, cresterea eficientei energetice la nivelul tuturor producatorilor de energie existenti, prin asumarea raspunderii de alocare a investitiilor provenite din sectorul privat sau din fonduri europene pentru reabilitarea si performarea tehnologiilor existente.
Interviu relizat de Ileana Firtulescu
