Inegalabilul sculptor are la Muzeul Mineritului din Petrosani un colt doar al lui, organizat de Asociatia PetroAqua si reprezentantii Primãriei Petrosani. Initiativa este extrem de utilã pentru cã aici, la Petrosani, s-a turnat Coloana Infinitului în Atelierele Centrale, devenite ulterior UMIROM, sub supravegherea inginerului Stefan Georgescu Gorjan.
Si pentru cã schitele originale au rãmas acolo, fostul prefect Aurelian Serafinceanu a promis public cã va face un muzeu al lui Brâncusi. Ulterior s-a rãzgândit si a fãcut o salã
de nunti si botezuri!
O copie în lemn a coloanei Infinitului, fotografii de arhivã sau numele celor care au lucrat la turnarea Coloanei Infinitului, în Atelierele Centrale Petrosani. Toate acestea se regãsesc, acum, la Muzeul Minierului din Petrosani, unde a fost amenajatã o expozitie dedicatã lui Constantin Brâncusi.
O operã care strãjuieste municipiul Târgu Jiu, dar care s-a nãscut la Petrosani, în urmã cu 75 de ani, sub atenta îndrumare a inginerului Georgescu Gorjan, la care chiar s-a mutat pentru o vreme marele sculptor, care, pânã la acea vreme, realizase mai multe astfel de coloane, dar toate din lemn.
Realizarea ei a fost sustinutã financiar de societatea care administra la acea vreme unitãtile miniere din Valea Jiului, pentru care ACP realiza stâlpi de sustinere si, ca sã poatã fi decontatã, a fost trecutã ca vagonete de minã. În Gorj a fost trecutã pe drumul plin de serpentine al Defileului Jiului, nu cu carul cu boi si cu feciori chinuind, cum spune legenda, ci din trei bucãti, cu masinile de mare tonaj ale fabricii, dar într-adevãr cu foarte mult entuziasm. Iar pentru cã opera brâncusianã s-a nãscut la Petrosani, reprezentantii Asociatiei PetroAqua au decis sã amenajeze, la Muzeul Mineritului, un Colt Brâncusi pentru ca toatã lumea sã-si aducã aminte de locul municipiului minier în aceastã poveste despre genialitate. „Pe Brâncusi îl revendicã multã lume, dar nimeni nu poate spune – în afarã de noi, cei din Petrosani – cã aici a fost fãcutã Coloana, si ne mândrim cu asta! (…) Cred cã Petrosaniul are nevoie sã îsi punã în valoare lucrurile care au fost fãcute aici”, a spus primarul Tiberiu Iacob – Ridzi.
Trebuia sã aibã un muzeu!
La inaugurarea Coltului Brâncusi a fost prezentã si Sorana Georgescu – Gorjan, fiica inginerului care a stat de-a dreapta si Brâncusi, si care este Cetãtean de Onoare al municipiului Petrosani. Aceasta a adus aminte audientei cã Brâncusi ar fi trebuit sã aibã un muzeu, doar al lui, la UMIROM, firma cumpãratã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Serafinceanu a promis public cã va realiza acest muzeu, pe amplasamentul unde se aflã acum Consulting Business Center, unde functioneazã din plin o salã de nunti, botezuri si cumetrii. „În 1994 am fost aici când Forumul Democrat German a initiat punerea unei plãci de marmurã în memoria celor care au lucrat aici”, a povestit Sorana Georgescu – Gorjan. S-a întors în 2001, atunci când Aurelian Serafinceanu a fãcut mare vâlvã în jurul ideii realizãrii unui muzeu Brâncusi. La temelia clãdirii ce avea sã devinã „casa” schitelor originale a fost introdusã o „capsulã a timpului” cu semnãturile tuturor celor prezenti acolo. Iar de fatã a fost chiar Ministrul Culturii de la vremea respectivã, Rãzvan Theodorescu. A fost doar o fanfaronadã. De ce nu s-a mai concretizat ideea, ne explicã Ionel Botoroagã, cel care conducea la acea datã societatea patronatã de Serafinceanu si al cãrui tatã a lucrat la realizarea Coloanei Fãrã de Sfârsit.
„Pe Aurelian Serafinceanu nu l-a mai interesat problema aceasta. (…) Documentatia originalã am lãsat-o acolo, când am plecat în 2005, sper cã mai este acolo. Am fost director din 2000 pânã în 2005”, a spus Botoragã.
V or sã doneze un modul
Tot el conducea societatea si când ex-prefectul a avut ideea de a turna o clonã a Coloanei. „Noi ne-am apucat sã turnãm coloana si am realizat-o integral. Au vrut sã se ducã la Cãlan, sã o toarne la Cãlan, cã noi nu am fi fost în stare. Tatãl meu este pe lista celor care au lucrat la Turnãtorie si a participat la realizarea Coloanei. Am spus cã, dacã pãrintii nostri au reusit sã o realizeze în 1937, cu tehnologia care era atunci, noi nu putem sã o facem? Am avut o ambitie fantasticã”, a povestit Ionel Botoroagã.
Muzeul nu s-a mai realizat, iar clona Coloanei Infinitului a stârnit în jurul ei un imens scandal. În momentul în care s-a început lucrul la realizarea copiei, se intentiona ca aceasta sa fie donatã Guvernului României care, la rândul lui, sã o ofere cadou guvernului francez. Ideea clonãrii Coloanei a stârnit însã numeroase controverse atât pe plan local, cât si la nivel central sau chiar international. S-a ajuns chiar ca ex-presedintele CJ Gorj, Nicolae Mischie, sã-i ceara ministrului Administratiei Publice de la acea vreme, Octav Cozmâncã, demiterea prefectului de Hunedoara. De asemenea, Rãzvan Theodorescu, declara, referitor la realizarea unei a doua Coloane a Infinitului, ca „este un exercitiu tehnic” pe care îl interpreteazã ca un omagiu adus înaintasilor, „dar care se opreste aici, la nivelul experimentului”. În ciuda reactii, copia a fost realizatã, iar apoi a fost depozitatã într-o halã din incinta uzinei Umirom Petrosani, devenitã si ea istorie între timp.
Reprezentantii Consortiului Gerom, patronat de Aurelian Serafinceanu, vor sã doneze municipalitãtii unul dintre modulele copiei, dar primatul Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã va trebui sã ia legãtura cu toti factorii decizionali, pentru a nu stârni un nou scandal. Dacã nu vor exista opozitii, modulul va fi amplasat în mijlocul unui sens giratoriu, cu o tãblitã care sã povesteascã despre istoria Coloanei Fãrã Sfârsit.
Carmen Cosman
