Peste 400 de oameni din vestul Văii Jiului s-au gândit ca, pe lângă creșterea animalelor, cu care se ocupau deja, să pună mână de la mână și să facă o afacere care să se preteze la noi. Și așa a ieșit Ciupercăria din Uricani. Afacerea a creat și locuri de muncă, face bani și reușește să intre pe piața de desfacere din România. Pe amplasamentul fostei mine de la Valea de Brazi, acolo unde minerii luau colivia și coborau sub pământ, cresc acum ciuperci ce ajung în marile lanțuri de magazine. E o afacere gândită de o mână de oameni, care au înțeles că mineritul are și un final, dar care au crezut că pot să facă și altceva.
Au pus mână de la mână și acum au o ciupercărie adevărată.
„Ideile au fost multe. Le-am discutat cu membrii composesoratului, din adunările generale, am încercat cu vaca Angus, am încercat să cumpărăm și, făcând socotelile economice, ne-am dat seama că poate ar fi mai bine să încercăm o ciupercărie, ținând cont că, în zona noastră se știe bine de pleurotus, adică buretele de fag, cum îi spunem noi. Facem murături, mâncare și am luat pulsul în țară, am văzut că se pretează să facem ciupercărie, că în județul Hunedoara, ciupercărie nu exista și, pe piață, se cerea tot mai mult ciupercă”, ne spune Nicușor Stoi, administrator al Asociației 818 Uricani.
Nu a fost ușor, ciupercile nu cresc oricum, au nevoie de lumină, de căldură, aburi, răcoare atunci când ajung și totul este realizat cu utilaje performante și supravegheat de oameni care au învățat, din mers, cum se cresc ciupercile.
5 tuneluri sunt create special pentru a realiza climatul necesar creșterii ciupercilor. Pe rafturi ajung brichetele, cum sunt numite pachetele cu compostul din care răsar ciupercile și, mai apoi, trebuie să știi exact cum și când să le dai ceea ce au nevoie. Și, până aici, drumul nu a fost unul ușor. „Ne-am strâns banii, peste 320.000 de lei, undeva la 30 la sută din valoarea proiectului de 180.000 de euro. Am început de prin 2017 cu ideea, cu studiile de fezabilitate, discuții, licitații și am reușit să implementăm prin 2019. Timp de 2 ani am lucrat la investiție și în 2023, în luna mai, am semnat procesul final și am început să introducem ciuperci. La început au fost champignon. Am produs, în primul an de zile, 57 de tone de ciuperci. Apoi am adus și brichete pentru pleurotus. Am produs și ciuperci pleurotus, peste 50 de tone”, spune Nicușor Stoi.
Vor produce din nou, ciuperci pleurotus, pentru că nu e necesar atât de multă muncă și pentru că prețurile trecute inițial în proiectele de pe hârtie, nu mai sunt aceleași. A crescut costul brichetelor ce sunt aduse din Ungaria, iar subvențiile pentru acestea culturi sunt inexistente. Așa că lupta de a ajunge pe raftul magazinelor este și ea una cu concurența. „Când noi am făcut studiile de fezabilitate, erau alte prețuri, o altă structură a aprovizionării. Se practica distribuția cu mașina la chioșcurile de cartier, la magazinele mai mici. Dar, cu timpul, comerțul s-a comasat, sunt unități mari de vânzare, care fac jocurile și ce e mai tragic, pentru noi, toate depozitele sunt către zona București, deci foarte departe de noi”, admiră cel care caută mereu soluția optimă ca să împace toți cei 420 de membri ai asociației composesorale.
Calculele le-au fost date peste cap, odată cu trecerea timpului, dar oamenii din vestul Văii Jiului spun că nu renunță și cred că orice cumpărător va aprecia, la raft, calitatea ciupercilor lor. „Vă închipuiți că eu, ca să plec cu o tonă de ciuperci pleurotus la București și de acolo să le trimită la Deva, e ceva. foarte complicat. Dar asta e și, la urmă, avem pretenția să mâncăm marfa proaspătă. Când noi am putea să le livrăm proaspete, dacă ar fi altă formă de livrare. Nu suntem nici singurii pe piață, sunt și alții și, în perioadele de post, când se consumă ciuperci, apar și cei care fac asta ca hobby. Își fac ei compostul, cu miceliu procurat de ei, iar noi, care facem producție intensivă ne descurcăm mai greu, că, tocmai atunci când ai face vânzare, la un preț bun, ne mai strică unii-alții. Dar nu sunt așa de periculoși și ne descurcăm și cu ei”, a mai explicat nicușor Stoi.
Cuipercile sunt cerute și acum pe piață, mai ales că suntem în post, iar oamenii din composesoratul de la Uricani cred că pot fi și buni antreprenori. Au răzbit și au avut idei novative, fiind primii din zonă care chiar au pus în aplicare ceea ce guvernanții spuneau la vremea primelor disponibilizări din minerit, atunci când minerii erau trimiși să culeagă fructe de pădure și ciuperci.
Diana Mitrache
