România solicită oficial prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, motivând că o tranziție forțată și grăbită ar putea periclita securitatea energetică națională și regională. În cadrul unor întâlniri la Bruxelles, ministrul Energiei, Sebastian Buduja, a pledat pentru o abordare echilibrată, care să asigure trecerea treptată de la cărbune la surse de energie mai puțin poluante, fără a afecta stabilitatea economică și locurile de muncă din sector.
Tranziție „inteligentă și corectă”
Autoritățile române susțin că țara și-a depășit deja obiectivele în ceea ce privește implementarea energiei verzi, investind miliarde de euro în capacități regenerabile, rețele modernizate și stocare de energie. Totuși, închiderea accelerată a unităților pe cărbune fără soluții alternative viabile ar duce la creșterea importurilor de energie, care provin în mare parte din surse similare, din Serbia sau Bulgaria.
„Am explicat clar că România este un pilon de stabilitate în regiune, susținându-i cu inima și cu fapta pe frații noștri de peste Prut. Închiderea centralelor românești pe cărbune fără a pune nimic în loc ar crea o criză majoră și nu ar rezolva practic nimic — am fi nevoiți să apelăm la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este în bună măsură bazată pe cărbune. Nu există nicio logică pentru a permite asta”, a explicat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook.
Argumentele Guvernului: independență energetică și locuri de muncă
Executivul susține că România trebuie să finalizeze proiectele de noi capacități energetice înainte de a renunța complet la cărbune. Conform planurilor, țara își va dubla capacitatea de producție a energiei electrice până în 2032, iar până în 2027 va dubla producția de gaz românesc, esențială în tranziția energetică.
Pe lângă securitatea energetică, un alt motiv invocat de România este protejarea locurilor de muncă. Regiunile monoindustriale, precum Valea Jiului, ar fi grav afectate de o închidere rapidă a centralelor pe cărbune, fără măsuri de reconversie profesională și investiții alternative.
Sprijin din partea instituțiilor românești
Potrivit oficialilor, toate instituțiile relevante din România susțin această solicitare de prelungire a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune. Urmează ca propunerea să fie transmisă oficial către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar ulterior depusă la Comisia Europeană.
În contextul crizei energetice din Europa și al provocărilor geopolitice din regiune, România își reafirmă poziția ca stat care își respectă angajamentele climatice, dar cere un proces de tranziție echitabil, adaptat realităților economice și sociale interne.
Monika BACIU
