Ce ti-e si cu ierarhiile astea! Azi esti, maine dai la pesti! Sau te dai peste! Era gata sa ma sinucid singur (daca asta se pune!) cand am aflat o veste dezarmanta. Ma uit pe ecranele televizoarelor si nu-mi vine sa cred och(elarilor). Un tip, pe numele lui Ontanu, primar al unui sector din Bucuresti (cam cat un judet al Romaniei) a devenit in doar 2 (doi) ani general…
Imparatul Napoleon (stiti care, acela care dorea sa cucereasca lumea si a murit in exil pe insula Elena) spunea ca, in ranita fiecarui soldat se afla bastonul de maresal…
Chestia cu domnul Ontanu, fost maistru constructor (bravo lui, bravo lui, cinste constructorului!) este ca, ani de zile, a fost primar PSD. Acum e la UNPR! Un fel de „struto-camila”.
Deunazi, astia care n-au de lucru si cauta (sau „bodicaiesc”, cum se spune la olteni) prin dosare, au descoperit ca, in 2009, dl. Ontanu avea, in livretul sau militar, gradul de… soldat fruntas. Ceea ce, va spune unul care „a facut armata”, ar fi ceva cu sinonim cu pielea…
Dupa soldat fruntas urma caporalul, apoi sergentul si, hat, hat sergentul cu diagonala. Daca faceai scoala, te faceau sergent major, apoi plutonie, pe urma plutonier major. Insemna ca deja erai „alfabetizat”. Cine avea cap pe umeri si minte-n cap, facea studii militare. Locotenent, locotenent major, capitan. Aici era o pauza. Un fel de… click. Se oprea. Se trecea de la ofiter inferior, la ofiter superior. Examenul de la capitan la maior era un fel de master din zilele noastre. Intre fiecare grad, de aici incolo, erau 2-3 ani (dupa merite!) venind, la rand maior – locotenent colonel – colonel plin. Daca n-aveai „sange in instalatie”, n-aveai cum sa iesi la pensie colonel. Asa era cand Romania mai avea (inca) Armata!
A urmat Revolutiunea. Reformele (mici). Capitalismul (salbatic). Coruptia (tuturor). Politichia (de toate culorile). Schimbarile (na-ti-o tie, da-mi-o mie!). Alte reforme (mari). Frecusurile politice si imbarligaturile (ionapotkivanok; draghe!). Conducatorii imberbi („mai, animalule”, „ne-a invins securitatea”, „sa traiti bine!”). Apoi… criza (Ha, ha, ha!).
Estimp, noi, Romania tacutam ne-am complacut in a deveni din popor – populatie, din natiune – natie de tigani si din oameni – neoameni. Permiteti sa raportez? Nu ma mira ca fruntasul Ontanu a devenit, in doar doi ani, general.In general, o ducem bine!
Sa traiti!
Mircea BUJORESCU
