În comunitãtile de momârlani din Valea Jiului, Pastele este cea mai importantã sãrbãtoare crestinã. Si, cum totul graviteazã în jurul familiei, si Învierea Domnului se serbeazã musai în familie, unde se întind mese bogate, asa cum este traditia din mosi – strãmosi.
Momârlanii tin postul mare, ca Învierea sa îi prindã curati la suflet si la trup. Alimentele necesare postului sunt pregãtite încã de cu toamna, asa încât sã nu lipseascã absolut nimic. Asa cã, având în cãmarã si în pivnita varza, orez, ceapã, cartofi, fasole, murãturi, gemuri, momârlanului nu îi este greu sã tinã post, mai ales cã trãieste cu credinta bine înrãdãcinatã în suflet. În Sãptãmâna Mare sau a Patimilor, gospodinele au preparat bucatele traditionale, iar bãrbatii casei taie mieii doar în Joia mare. În Vinerea Patimilor se vopsesc ouãle, cu vopsea de ouã rosie, galbenã sau albastrã, ori cu frunze de ceapã.
Astãzi se coc cozonacii, ca sã fie fragezi si pufosi în Duminica Pastelui. Seara, în ajunul Învierii, se pun la fiert sarmalele într-o oalã mare de pãmânt ars, pe fundul cãreia se aseazã un strat de untura apoi se aseazã un strat subtire de varzã acrã, dupã ce a fost stoarsã bine de zeamã, sau moare cum se spune în pãrtile locului, apoi un strat de sarmale, printre care se ascund cârnati pregãtiti în casã. Iar de pe masa de Paste nu lipseste friptura de miel.
Tot în ajunul Pastelui se merge la bisericã dupã “Pasti”, iar în cãnutã se pune un ou rosu si un bãnut. Apoi toatã familia participa la slujba de Înviere. Iar din a doua zi de Pasti, în comunitãtile de momârlani se încing nedeile traditionale , iar feciorii vor merge cu udatul.
Carmen Cosman
