Un catafalc de marmură neagră, pe care stă scris „Glorie eroilor neamului!”, statuile albe din piatră ale unor oameni care au crezut în neam și patrie, oameni simpli, militari activi sau în rezervă și retragere, dar și oficialități din mai multe județe limitrofe. Toți s-au întâlnit la granița ce delimita cândva Austro-Ungaria de Țara Românească. Aici și-au pierdut viața peste 1500 de luptători și memoria lor trebuie cinstită așa cum se cuvine.
La microfon, le-a spus o poezie dedicată acestui loc și intitulată „La Vulcan, cota 1600”, eleva sergent Alexandra Stolojan, din Petroșani, dar care urmează cursurile Colegiului Național Militar din Alba Iulia.
Au fost emoții, momente în care Imnul României a răsunat peste mulți și momente de liniște și de reculegere în memoria tuturor celor care au crezut că niciun efort nu e prea mult pentru țară.
„Suntem aici, într-un loc în care românii s-au jertfit, pentru ca alți români, noi, cei care trăim acum, să putem trăi în liniște și pace. Este un al doilea eveniment, foarte important, care are loc în Valea Jiului în august. La începutul lunii, i-am comemorat pe cei care și-au dat viața în subterane. Acum, cinstim eroii care au luptat aici și care au făcut ca România să existe astăzi”, a spus senatorul Cristian Resmeriță, prezent la acest eveniment din inima munților.
Peisajul, desprins din poveștile străbunilor, lasă să se vadă printre văile abrupte, împădurite, urme ale trecerii celor care au pierit, luptând aici. Sunt tunuri și mai multe obiecte au fost cândva descoperite în aceste locuri, toate aparținând eroilor comemorați acum.
„Venim aici pentru a cinsti memoria eroilor noștri, cei care au murit aici, apărând pământurile țării și cărora noi le datorăm libertatea și tot ceea ce suntem noi. Mă bucur că și azi au venit sute de oameni, din 7 județe limitrofe județului nostru. Este cel mai mare eveniment istoric din Valea Jiului, pe care îl dedicăm Primului Război Mondial și vom face mereu acest lucru, an de an”, a spus Cristian Merișanu, primarul municipiului Vulcan.
De peste munte au venit oficialitățile județului Gorj, care au ținut să marcheze, alături de cei din Hunedoara, aceste momente. Asta, deși au recunoscut că drumul peste munte nu este asfaltat, în zona Gorjului.
„Multă lumină, astăzi aici, care cred eu că vine de undeva de Sus, de la eroii noștri, dar și de cei ce sunteți aici, an de an. Este a IX-a ediție și ne întâlnim urmași ai urmașilor, mereu și ne face mare plăcere să ne vedem mereu”, a spus Gheorghe Nechifor, vicepreședintele CJ Gorj, un remarcabil istoric.
Sărbătoarea este, an de an, dedicată eroilor neamului căzuți în munți, în 1916, în Primul Război Mondial. Aici sunt 8 monumente ale celor ce au condus armata ce a luptat pe această linie imaginară a graniței.
„Acest eveniment este unul de nivel național. Nu cred că există familie în țara aceasta, care să nu aibă un înaintaș, care să nu își fi vărsat sângele în vreun război de reîntregire a poporului nostru. Pământul aceasta are sângele eroilor care au creat țara, așa cum o știm noi. Trebuie să avem în minte un singur ideal: idealul național”, a spus Alin Țambă, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara.
Dar în munte, la granița dintre cele două județe de azi au ajuns mai mulți militari și cadre militare în rezervă și retragere, tocmai pentru a slăvi memoria înaintașilor noștri aici.
„Este un loc încărcat de jertfa tuturor militarilor români, care s-au jertfit pentru crearea României Mari. Nu prea mai vorbim de armată acum, e adevărat. Dar istoria are atât de multe evenimente, puține s-au predat în școli. Iar demnitatea și onoarea nici ele nu se predau, dar, e adevărat, nu se învață la școală, ci în familie”, a spus Colonelul Alexandru Negoiță, președintele Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Ministerul Afacerilor Interne, Filia Țebea – Hunedoara.
Peste 1500 de oameni au murit pe acest vârf de munte, pe muchia graniței, iar, la cea de a IX-a ediție a ceremoniilor dedicate evenimentelor din Primul Război Mondial a avut loc și o slujbă oficiată de un sobor de preoți, din care a făcut parte și un preot militar.
Diana Mitrache
