Datele statistice existente cu privire la infracțiunile de violență în familie sesizate, în semestrul I al anului 2024, la nivelul județului Hunedoara, sunt alarmante și îngrijorătoare.
Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea au crescut cu 26,11%, cele mai multe infracțiuni sesizate fiind cele de loviri sau alte violențe, urmate de amenințare și abandon de familie, ponderea fiind deținută de cele comise în mediul urban, unde s-au reclamat de 3 ori mai multe fapte decât în mediul rural.
Potrivit datelor statistice ale IPJ Hunedoara, au fost 874 persoane vătămate în cele 850 infracțiuni sesizate în 2024, din care 787 au fost majori, în timp ce 87 au fost minori, 190 fiind bărbați și 684 femei.
“În raport cu evoluția fenomenului infracțional în materia violenței în familie, polițiștii hunedoreni oferă constant sprijin persoanelor vătămate, prin mijloacele legale pe care le au la dispoziție, incluzând emiterea ordinelor de protecție provizorie, dar și prin măsuri de prevenire a recidivei”, spune Bogdan Nițu, purtător de cuvânt al IPJ Hunedoara.
În semestrul I 2024, la nivelul județului Hunedoara polițiștii au emis 200 ordine de protecție provizorii (față de 109 ordine de protecție provizorii în semestrul I al anului 2023), dintre acestea 54 fiind confirmate de procuror, fiind transformate în ordine de protecție, toate fiind emise la solicitarea victimei. Îngrijorător este că, deși au avut ordine de protecție provizorie au fost sesizate 12 infracțiuni, față de 6 infracțiuni în perioada similară a anului 2023. Și instanțele judecătorești au emis 123 ordine de protecție, 57 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii, iar aici au fost sesizate 54 de infracțiuni în ce privește nerespectarea sentințelor judecătorești.
“În semestrul I al acestui an, au fost dispuse prin ordinele de protecție 232 de măsuri (obligații și interdicții), dintre care exemplificăm: evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, reintegrarea victimei și după caz, a copiilor, în locuința familiei, obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii acesteia, interdicția față de agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate ori interzicerea oricărui contact, inclusive telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima”, spune Bogdan Nițu.
În cazul violențelor intrafamiliale, poliţia poate acţiona în urma depunerii unei sesizări scrise la sediul unităţii de poliţie de pe raza de domiciliu a victimei (dacă e făcută de victimă se numește plângere, dacă e făcută de un martor se numește denunț), în urma unui apel telefonic la ofiţerul de serviciu al secţiei/unităţii de poliţie din zona respectivă, a unei solicitări la Serviciul Unic de Apel de Urgenţă 112 (care poate fi făcută de oricine are cunoştinţă de astfel de evenimente), a unei sesizări verbale făcută direct către polițistul care patrulează sau, poliția poate afla cu ocazia intervenției la un alt caz sau chiar din presă.
Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică.
Poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din probele obţinute și formularul de evaluare a riscului.
În cazul în care, ca urmare a evaluării situaţiei de fapt, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale violenţei domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie de la instanță.
Prin ordinul de protecţie provizoriu emis de polițist se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie:
– evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
-reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună, după evacuarea agresorului;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
– obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
Ordinul de protecţie provizoriu va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Dacă procurorul confirmă necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, va aplica o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.
Procurorul va înainta apoi ordinul de protecţie provizoriu (O.P.P., cu o durată de 5 zile), însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie (O.P., cu o durată de maxim 6 luni).
Ordinul de protecţie provizoriu (O.P.P.) poate fi contestat la instanţa de judecată competentă în termen de 48 de ore de la comunicare.
