Aflat la peste 2000 km depãrtare, inginerul, sportivul, jurnalistul de scurtã vreme si petrileanul Sigeru, produce energie ieftinã cu ”iarba elefantului” – miscanthus, dar îl dor ciresii care nu mai înfloresc în Puskin, la Petrila.
Se stie cã dacã vrei sã-ti verifici dragostea purtatã cuiva trebuie sã stai o vreme departe.
Si dacã te mistuie dorul, dacã în tot si toate câte le faci îti lipseste un gest, un zâmbet, o faptã, o situatie etc. si numeri zilele pânã la momentul revenirii, înseamnã cã acea dragoste ESTE!
Printre românii care si-au luat lumea în cap este si petrileanul care îsi zice ”Eu si cu Sete”, un tânãr, ceva mai vechi” datoritã experientelor de viatã, pentru cã arde intens, fiind cunoscut sportiv, inginer minier, jurnalist, energetician, dar si Fãt Frumos pentru fete desi nu recunoaste si nu crede… ”Eu si cu Sete”, sau mai simpli Sigeru, se aflã de ceva vreme în Germania, la Borken, Nordrhein-Westfalen, unde cultivã câmpuri cu cea mai pretioasã plantã energeticã – miscanthus, care este numit iarba elefantului sau stuful chinezesc.
Huila si iarba elefantului
Respectiva plantã pare a fi o adevãratã minune dumnezeiascã, dar si nemtii par la fel, pentru cã îi dau multiple întrebuintãri. Miscanthus, pe lângã producerea energiei, este folositã în industria constructiilor, a automobilelor, în idustria celulozei si a plasticelor, în horticulturã si multe altele. Sâmbãtã, Sigeru fãcea un calcul comparativ al puterii calorifice dintre huila de Valea Jiului si miscanthus… ”E bestialã planta asta! Face neamtul meu o grãmadã de bani si mai fac si altii pe lângã el” – a spus, entuziasmat, petrileanul plecat sã ”exploateze cãrbune” care creste pe câmp. În România, iarba elefantului a pãtruns lent. Doar 100 de ha s-au folosit în acest scop, dar Alexandru Coman, presedintele ARGE Miscanthus România, asociatia care promoveazã aceastã culturã, spune cã planurile sunt foarte mari. De exemplu, o firmã elvetianã, Biocarbol, vrea sã planteze 5.000 ha în România, în sud-vestul tãrii.
De ce nu mai înfloresc ciresii la Petrila
Chiar dacã se aflã în cel mai civilizat loc din Europa, Sigeru ne-a întreabat ce mai e pe acasã, ce fac oamenii din copilaria lui si dacã mai înfloresc ciresii la Petrila, în Puskin (actual Prundului) – locul copilãriei sale, dar si locul unde, încã, îsi încarcã bateriile…
”Acolo am copilãrit!! Si încã mai copilãresc cu gândul.
Am avut o copilãrie tare fainã în Puskin, Varnita, Lopay, Fabrica de mobilã… La vremea roadelor, furam de cirese de la Prodan, visine chiar de la dumneavoastrã. Stiti de ce nu mai înfloresc ciresii acolo? Unii i-au tãiat doar pentru a nu se mai sui copiii pe garduri pentru a le degusta fructele, ca în povestile lui Creangã. Au început sã taie pomii… si anul trecut am mers la sterpelit de poame, dar prin cartier. Trãirea aceea este minunatã.
Pe terenul de fotbal dintre blocuri – CGM – jucam meciuri de pominã si o mai fac de câte ori am ocazia. Pãcat cã primarul Pãducel a asfaltat doar mijlocul acelui loc… Dup meciurile de atunci, mã spãlam în ligheanul bunicii, care fãcea focul în soba de teracotã, lemnele trosneau, mã acopeream cu duna… Era cel mai dulce somn pe recamierul acela. Puskinul era renumit pentru fabricarea dunelor. Si acum se mai pãstreazã acolo traditii, oamenii sunt solidari, umani. Cartierul acela e special, are farmec, are prestantã si mã bucur enorm si atunci când vãd cã mai trãieste o tanti de când eram eu mic. La varã, vin musai, sã trag un fotbal în CGM si sã fur cirese, iar de la dumneavoastrã, visine. Vreau sã stau la coadã, la pâine, la magazinul lui Buium… Acolo se aflã adevãrata voce a poporului!” – povesteste ca la gura sobei, copilul Petrilei, pe care rãdãcinile îl cheamã iar viata îl poartã. Se pare cã depãrtãrile i-au folosit, pentru cã a acceptat sã vorbeascã despre derapajele sistemului din Valea Jiului, din Petrila, despre afaceri si mosiile unor primari, despre nedreptãti si dramele produse, despre picanterii din activitatea unor ”Big Mafia” etc., etc.. Adicã, Sigeru a acceptat sã fie un
colaborator al Cronicii Vãii Jiului, din Borken, Nordrhein-Westfalen, Germany.
Ileana Firtulescu
