S pecialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) au emis declarații importante cu privire la cutremurele din luna februarie a anului trecut, din județul Gorj, care au avut magnitudini de 5,2 și, respectiv, 5,7. Mihai Diaconescu, specialist al INFP, a infirmat ipotezele potrivit cărora aceste cutremure ar fi fost provocate.
„În ceea ce privește cauza cutremurelor, e adevărat că în primele două săptămâni nu am fost prea fermi în a avea o părere clară, dar ne-a trebuit o perioadă în care să asimilăm ce se întâmplă și să elaborăm niște modele. Primul model, care a și rămas în picioare, privind cauzele locale, datorită existenței unor falii locale într-o zonă pretensionată, știm că ne aflăm într-o zonă de curbură a Carpaților”, a explicat Diaconescu.
Acesta a adăugat că „cauzele exterioare sunt influențele datorate cutremurelor turcești, în special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, a cărui energie s-a propagat pe planul de subducție al plăcii africane, sub placa est-europeană”.
Într-un context mai larg, Constantin Ionescu, directorul INFP, a detaliat că în anul precedent au fost înregistrate 4.900 de cutremure la nivel național, dintre care 4.200 doar în județul Gorj. „Zona din județul Gorj este una cunoscută ca fiind activă din punct de vedere seismic, dar care se activează la intervale foarte mari de timp”, a subliniat Ionescu.
„În ceea ce priveşte cauza cutremurelor, e adevărat că în primele două săptămâni (după cutremure – n.red.) nu am fost prea fermi în a avea o părere clară, dar ne-a trebuit o perioadă în care să asimilăm ce se întâmplă şi să elaborăm nişte modele. Primul model, care a şi rămas în picioare (…), privind cauze locale, datorită existenţei unor falii locale într-o zonă pretensionată, ştim că ne aflăm într-o zonă de curbură a Carpaţilor, această zonă nu este doar aşa, o hartă, ci sunt nişte roci care sunt mulate după un arc de cerc să spunem, care începe aici în zona asta şi se termină în Balcani. Cauzele exterioare sunt influenţele datorate cutremurelor turceşti, în special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, a cărui energie s-a propagat pe planul de subducţie al plăcii africane, sub placa est-europeană (…). De pe teritoriul României s-au remarcat staţiile seismice din sudul Carpaţilor Meridionali, respectiv la sud de Târgu Cărbuneşti, în care arată foarte clar că Vrancea nu a fost influenţată, ci această zonă, Vrancea a fost influenţată de cutremurul de 7,5, care a fost după cel de 7,8 (din Turcia – n.red.). (…) Situaţia a fost destul de complicată pentru a fi dată public dintr-odată, neavând niciun argument, în afară de expertiza noastră”, a spus specialistul INFP.
El a mai menționat că, în 2023, INFP a detectat un număr impresionant de 4.200 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 0 și 5,7 grade, iar la nivel național au fost înregistrate 4.900 de cutremure.
La nivel național, institutul are peste 200 de stații seismice, 35 de echipamente de GPS și alte tehnologii cu care monitorizează diferite evenimente naturale și antropice.
Monika BACIU
