A m renunțat la cărbuni, dar un experiment al celor de la Universitatea din Petroșani a arătat că, deși nu mai punem cărbuni și lemne pe foc, nivelul de poluare este și mai mare. De ce? Sunt mai mulți factori ce țin inclusiv de așezarea din punct de vedere geografic.
Mai mulți profesori și studenți de la Petroșani și-au unit forțele și au studiat timp de mai mulți ani nivelul de poluare. Au reușit să ia inclusiv pulsul în marile intersecții, ca să excludă varianta potrivit căreia ar fi de vină noxele de la mașini, iar indicii de trafic i-au cuantificat. Dar au găsit că poluarea este și mai mare. Au făcut asta măsurând noxele ce sunt absorbite de zăpezi, timp de câțiva ani de zile. „Am pornit niște cercetări pe care le-am făcut pe 40 de eșantioane de zăpadă, recoltate din zona centrală a municipiului Petroșani, zona Colonie și Parâng – Rusu, spre a servi comparației”, a spus conf univ dr ing Csaba Lorinț, director de proiect, cel care a și inaugrat, cu acest prilej, expoziția de fotografii intitulată „Fumurile Petroșaniului”.
„Au contribuit colegi din diferite departamente, de la cei de la Transporturi, la cei de la Ingineria Mediului, de la inginerii mecanici, până la automatiști și IT-iști, un proiect care arată efectele arderii unor deșeuri care nu se recomandă a fi arse în sobele private. Înlocuirea cărbunelui sau a lemnului cu haine, generează o poluare care ne afectează pe toți și care, din punctul nostru de vedere, este mai mare decât poluarea pe care o aveam, atunci când aici aveam centrale pe cărbune”, a adăugat și prof univ dr ing Sorin Mihai Radu, Rectorul Universității din Petroșani.
Iar toate analizele arată că poluarea a crescut,
deși oamenii au exclus cărbunii, sau folosesc mai puțini, au renunțat la centralele de cartier pe cărbuni și, într-o eră în care vorbim despre energii verzi, la noi, oamenii pun pe foc, luni de zile, haine vechi.
Și, tot ca o cauză a poluării crescute este luată și clima zonei. „Temperatura mai scăzută decât în restul țării și regimul mai bogat de precipitații, fac ca locuitorii zonei să fie nevoiți să se încălzească mai multe luni pe an. Chiar la temperaturi pozitive în exterior, focăritul s epractică până târziu în luna aprilie și este reluat în septembrie, doar 3 luni pe an, maxim 4, avem vară”, mai spune Csaba Lorinț.
Și, un alt motiv e legat de faptul că Valea Jiului se află ca într-o căldare, de unde noxele ies mult mai greu și persistă mult mai mult, lucru ce face ca aerul să fie poluat puternic. „Tocmai acest specific local, forma depresionară, care face ca aerisirea să se facă mai greu, face ca poluanții să persiste mult mai mult, în această oală, peste care, deșeori, capacul, în sens figurativ, numit fenomenul de inversiune termică, care se manifestă frecvent, în această regiune, face ca topate noxele să persiste mult mai mult”, a mai explicat Csaba Lorinț.
Studiul este unul complex și arată clăar că
poluarea este la cote pe care nimeni nu le ia în calcul la modul serios.
Sărăcia îi aduce pe oameni în situația de a folosi deșeuri textile ca să se încălzească, în timp ce în zonă nu sunt măsurate noxele.
Agenția de Protecția Mediului a recunoscut că exista în zonă un aparat, dar care s-a defectat și nimeni nu spune cât de poluat este aerul cu adevărat.
Diana Mitrache
