Îmbrăcați cu cojoace de oaie, ciucuri și clopote uriașe, însoțiți de preoți, îngeri și irozi, craii din Valea Jiului s-au adunat la Lupeni. A fost concursul în care, din 1996, îi face pe toți să fie mai buni, mai autentici și să ducă mai departe moștenirea primită de la înaintași. Așa că printre cetele de urători frumos costumați, așa cum e datina în fiecare colț al Văii Jiului, am găsit tați și băieți lor, mândri că duc vestea din generație în generație și tradiția este moștenită.
„Eu sunt acum costumat în înger, dar tata este conducătorul cetei de crai. Îmi place și vreau să ajung și eu, ca el, într-o zi și să conduc eu ceata”, mi-a spus Luca, un copil. Iar un altul, era soldat într-un costum albastru și cu o sabie, de care era foarte mândru. Venise să facă parte din trupa de crai, frumoși feciori, care vestesc minunea Nașterii.
Și nu doar printre cetele de colindători se transmite tradiția. „Îmi aduc aminte că și eu, pe când aveam vreo 14 ani, am fost dus de tatăl meu, la prima ediție. M-am bucurat atunci de tot ce vedeam, de costumele crailor și azi, eu am venit aici cu fiul meu cel mare. Și tare îmi doresc ca, și peste 20 de ani, el să vină aici, cu copilul lui și să păstrăm tradiția și obiceiurile, ca acum. Eu sunt convins și voi face tot posibilul”, a spus Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni.
Un număr de 12 trupe s-au întrecut, iar cel care i-a adunat și în 1996 și an de an de atunci, i-a premiat, este Emil Părău. L-am găsit și acum între crai, pe care i-a organizat și i-a așteptat pe scenă. „Trăim într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu și în această întrecere a crailor, noi găsim esența acestei sărbători: Nașterea Domnului. Sceneta pe care fiecare trupă o pune în valoare ne dăm seama de ceea ce s-a întâmplat acum peste 2000 de ani. Consider că suntem binecuvântați și noi acum ne deschidem sufletele și primim colindele”, a spus Emil Părău, organizator, alături de primăria din Lupeni, a Festivalului Crailor.
Craii vin cu cai sau pe jos și fac multă larmă din clopotele uriașe pe care le au legate de brâu, alături de ciucuri uriași, roșii. Cu ei sunt soldații, preoții, irozii și toți reîntregesc minunea.
„E frumos că încă mai păstrăm tradiția. Sunt atât de multe echipe și la fiecare știu că este destul de multă muncă. De la costume la scenarii. Fiecare și-a făcut costumul. Fiecare are rolul lui și noi venit să vestim Nașterea Domnului”, a spus un bărbat costumat în preot și care conducea una dintre echipele de crai.
„De 35 de ani sunt eu, dar știu că și părinții mei aveau astfel de obiceiuri. Noi suntem cei care le ducem mai departe și apoi copiii noștri”, a spus un altul.
Colindul Crailor, un obicei străvechi care anunţă Naşterea Mântuitorului, are un singur corespondent, respectiv Viflaimul, şi s-a păstrat nealterat de-a lungul vremii.
Feciorii încropesc o scenetă care durează până la 25 de minute. Echipa este compusă din cel puţin 7 persoane, dar poate ajunge şi până la 30 de membri. Sunt personaje pozitive şi personaje negative, care se înfruntă şi, la fel ca în legende, binele învinge întotdeauna răul.
Alaiul este condus de Irod, dar prezenţa acestora în gospodării este anunţată de Înger, care cere voie gazdelor să înceapă colinda.
Diana Mitrache
