V alea Jiului este o regiune din România cunoscută pentru industria minieră, în
special pentru exploatările miniere de cărbune. De-a lungul decadelor, această zonă a avut o importanță semnificativă în economia României, furnizând cărbune pentru producția de energie electrică și încălzire. Cu toate acestea, în ultimele decenii, industria minieră din Valea Jiului a fost supusă unor restructurări masive.
D e la RAH, la Complexul Energetic Valea Jiului
În anii ‘90, Regia Autonomă a Huilei primea subvenții în valoarea de sute de milioane de euro pentru a menține artificial producția de cărbune și locurile de muncă din Valea Jiului. În 1998, societatea își schimbă numele în Compania Națională a Huilei, și în primii 3 ani înregistrează pierderi de 350 de milioane de euro. Până în 2012, acumulează datorii la stat de 1 miliard de euro și intră în procedură de lichidare. Atunci, autoritățile decid să separe
activitatea viabilă economic de cea care generează pierderi. Apare Societatea Națională a Huilei care fuzionează cu Complexul Energetic Hunedoara. Până la finalul anului 2015, noua companie, Complexul Energetic Hunedoara, acumulează datorii în valoare de 200 de milioane de euro. În aprilie 2015, Comisia Europeană aprobă un ajutor de salvare temporar în valoare de 38 de milioane de euro, cu condiția ca România să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea companiei CEH: Ca urmare a nerambursării ajutorului și în lipsa planului de restructurare, Comisia deschide o investigație aprofundată. În cursul investigaţiei, Comisia a examinat conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat a celor cinci împrumuturi finanţate sau sprijinite din fonduri publice acordate societăţii CE Hunedoara. Împreună, la 30 iunie 2016, împrumuturile se ridicau la aproximativ 73 de milioane euro (337 de milioane lei). În 2018, sunt publicate rezultate investigației – reiese că
ajutorul oferit de către guvern Complexului Energetic Hunedoara este incompatibil și că suma acordată ilegal trebuie recuperată. La finalul anului 2019, Complexul Energetic Hunedoara intră în insolvență sub povara unor datorii de aprox 1,4 miliarde de euro. Conform raportului întocmit de administratorul judiciar, aflăm care au fost cauzele insolvenței: datorii uriașe, costurile mari generate de plata certificatelor de emisii, vânzarea energiei electrice și termice la un preț inferior costului de producție.
D eclinul industriei miniere
Pe măsură ce s-a dezvoltat tehnologia și au apărut surse alternative de energie, cererea de cărbune a scăzut treptat. Acest declin a avut un impact negativ asupra industriei miniere din Valea Jiului, care s-a confruntat cu dificultăți financiare și a fost nevoită să se adapteze. Declinul industriei miniere din Valea Jiului este un fenomen care s-a desfășurat pe parcursul unui număr de ani și a avut un impact semnificativ asupra regiunii și a comunităților locale.
Multe dintre companiile miniere din regiune au avut dificultăți financiare
semnificative. Subvențiile
guvernamentale au fost
necesare pentru a menține operațiunile, ceea ce a pus o presiune suplimentară asupra bugetului statului.
I mpactul asupra comunităților
Restructurările din industria minieră au avut un impact
semnificativ asupra comunităților din Valea Jiului. Pierderea locurilor de muncă în minerit a dus la creșterea șomajului și la sărăcie în zonă. Deciziile privind restructurarea industriei miniere au stârnit proteste și nemulțumiri în Valea Jiului. Muncitorii și comunitățile locale au cerut sprijin guvernamental pentru a menține locurile de muncă și a-și proteja viitorul economic.
I nvestiții în
reconversie
Guvernul român și alte organizații au încercat să
sprijine reconversia economiei locale, încurajând dezvoltarea altor sectoare precum turismul, producția de energie regenerabilă și industria de
prelucrare, însă fără succes
notabil. În concluzie, Valea Jiului a fost într-adevăr afectată de restructurările din industria minieră, iar această tranziție a fost un proces dificil pentru comunitățile din zonă. Guvernul și alte părți interesate au lucrat pentru a găsi soluții pentru a ajuta această regiune
să se adapteze la noile realități economice și să își construiască un viitor sustenabil.
Monika Baciu
