Una dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te faci când o tarã, un oras, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preturi la energie electricã si termicã uriase, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenti etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare.
Din ce în ce mai des se constatã cã angajati ai diverselor firme din Valea Jiului încearcã sã supravietuiascã cãutând variante pentru venituri suplimentare. Este vorba de cei al cãror salariu ajunge doar pentru plata unei singure facturi pe timp de iarnã. Cei mai multi au salarii nete între 400 si 700 lei.
Pâinea si douã facturi = salariul pe o lunã
Maris C. are un copil de patru ani cu probeme. La nouã luni, fiul sãu a fost implicat într-un accident de circulatie si a rãmas cu handicap, iar drumurile la spitale din Timisoara si Bucuresti îl secãtuiesc, iar o singurã facturã la energia electricã a fost de 470 lei. Un alt pãrinte, agent de pazã cu un salariu de 500 lei, care îl încaseazã din când în când, are doi copii. La un calcul sumar doar pâinea, douã facturi si naveta fac cât toatã munca sa pe o lunã. Un altul, lucrãtor la Apa Serv, spune cã este mai norocos, pentru cã salariul sãu depãseste 550 lei cu vreo douã milioane, doar cã este imposibil ca o familie, formatã din trei persoane, care locuieste într-un apartament de douã camere, sã trãiascã din acesti bani oricâte economii ar face. Si ca acesti oameni sunt multi, foarte multi locuitori ai Vãii Jiului.
Oameni cu talente si capabilitãti gunoiazã grãdini si zugrãvesc
Cum reusesc sã supravietuiascã? Atunci când copii îti sunt flãmânzi, când tãvãlugul majorãrilor si penalitãtilor ca urmare a neplãtii facturilor îi paralizeazã, nevoia te împinge… Paznicii au început sã pactizeze cu cei ce sustrag cãrbune pentru 2 lei la sac. Doar la mina Lonea, cei prinsi în lupta ilegalã pentru supravietuire sunt distrusi. Multi, oameni cu talente si capabilitãti cândva apreciate si folosite de societate, bat la usile celor ce detin gospodãrii cu o bucãticã de grãdinã pentru a munci cu ziua, la lucrãri de primãvarã – curãtat teren agricol, cãrat gunoaie, sãpat, reparat garduri etc. „Sãptãmâna asta am gãsit în douã locuri, adicã douã zile de lucru. Am betonat o alee, am reparat gardul, am gunoiat o gradinã si am sudat o poatã. Am fost norocos, am fãcut 100 de lei. Sper sã prind un contract în Germania, pentru cã am mai lucrat la o sectie de automobile, fãceam partea electricã”- ne-a declarat Ioan C., din Petrila, laborant si electrician la bazã, acum somer.
La fel se întâmplã cu multi salariati ai Apa Serv, care s-au specializat pe amenajãri interioare si exterioare, unii constriesc chiar case. Inconvenientul este cã acestia au un timp limitat pe zi, adicã lucreazã dupã orele de program, dupã ora 16,00, ceea ce reduce mult din numãrul lucrãrilor pentru care sunt solicitati. „Iarna a fost grea. Ziua fiind foarte scurtã, puteam lucra afarã doar trei ore. În plus, pentru a nu pierde cererile, noi nu pretindem sume care sã reflecte adevãrata valoare a muncii si mergem mult sub cei care se ocupã doar cu asa ceva. Dar asta este! Am încercat sã fac lucrãri de calitate pentru cã vorba zboarã. Cine nu îsi doreste sã-si zugrãveascã, sau sã facã reparatii la o casã ieftin si bun?” – ne-a povestit un angajat al Apa Serv, care a dorit sã-i dezvãluim numele.
O datã cu luna martie, a venit si perioada concediilor de odihnã cumulate cu cele fãrã platã, timp folosit pentru munca în strãinãtate. „Am fost si anul trecut si în douã luni am adunat 1800 de euro din care am trãit tot anul. M-am asigurat pentru iarnã, am luat din timp copiilor ce le trebuie pentru scoalã, mi-am plãtit curentul si gazul în avans, ne-am mai luat câte o încãltare, o hainã, cã nu poti umbla ca neomul în lume. Si uite asa ne-am mai descurcat. Acum mã duc iarãsi, cã am iesit din iarnã fãrã nici un ban, iar din ultimele facturi doar jumãtate am putut plãti, cã salariul meu este de 6 milioane în mânã” – a spus Margareta M. Murgociu, îngrijitor, Vulcan.
Douã pâini si un cablu = puscãrie
Aceste ultime cazuri, sunt oarecum fericite, pentru cã se cunosc situatii când un lucrãtor la o fabricã de pâine, care rãmãsese fãrã jumãtate din palma unei mâini în urma unui accident de muncã la aceeasi fabricã, a fãcut câteva luni de puscãrie pentru pentru cã luase fãrã acordul sefilor douã pâini „rebut”. Un alt tatã a doi copii, a fost de asemenea condamnat pentru furt, pentru cã în drumul sãu de la muncã – muncitor la o firmã de constructii – bãgase mâna printr-un gard si luase un cablu de circa 3 m, cablu ce pãrea abandonat …
Una dintre cele zece porunci este sã nu furi. Dar ce te faci când o tarã, un oras, o firmã parcã ar crea voit cadrul/mediul pentru asemenea faptã: un salariu de mizerie, preturi la energie electricã si termicã mari, hranã scumpã, medicamente, îmbrãcãminte, detergenti etc., etc. Când copiii plâng de foame, sunt bolnavi, se spune cã un pãrinte este în stare de orice la disperare.
Ileana Firtulescu
