D e cel puțin 4 ani, momârlanii din zona Văii Jiului au cerut să aibă o lege a lor, ca să nu mai ceară aprobări pentru fiecare căruță de lemn pe care o adună de pe propriile pășuni.
Să îi zică Legea Momârlanilor, așa cum există acum și Legea Moților, au cerut ei, însă, deși le-a fost transmisă parlamentarilor hunedoreni, problemele lor sunt aceleași.
Zeci de oameni din cătunele Văii Jiului au venit, prin 2019, la sediul Consiliului Județean Hunedoara, să ceară spijin. Nu își pot aduce lemnele de foc acasă, chiar dacă sunt din propriile păduri, pentru că, fără bon de la jandarmi, nimeni nu trece. Și sunt oameni care muncesc pământurile și cresc vitele și care au cerut să facă asta legal, dar fără vreun efect.
„Am tot făcut și noi demersuri, ca să putem exploata lemnul nostru, din proprietate, din fânaț. Nu să ne bage pe aceeași lege care este pentru cei care taie pădurile. Un plop, un mesteacăn, un alun, nu putem tăia. Noi am cerut și la primărie, că dacă avem fânaț, să nu plătim avizul de transport. Eu, dacă duc o căruță de lemn de pe proprietate, costă exact cum aș duce o remorcă, un TIR. Nu mă pot băga pe mine. Și fac de fiecare dată cererei”, spune un localnic din Valea Jiului.
„Dacă tai de aici de la stradă o salcă, iar apoi să o duc jos, la casă, trebuie să cer aviz, că dacă mă prinde jandarmul mai jos, mă amendează. Îmi confiscă și utilajul și lemnul”, spune un alt momârlan.
Parlamentarii nu au făcut nimic și sunt voci care spun că este dificil, în contextul actual, când și așa pădurile sunt tăiate prea mult și, de multe ori, fără dovezi.
Momârlanii ar fi vrut o astfel de lege a lor, pentru că, până acum, conform legii, ei sunt considerați hoți pe proprietățile lor, dacă aduc lemnele căzute după furtună din pădurea proprie, dar nu obțin avizul pădurarului, un act absolut necesar. Și asta, chiar dacă zilnic fac mai multe drumrui. Pentru că, fiecare drum, are un aviz propriu.
Diana Mitrache