vOdată cu venirea toamnei pădurile Parcului Național Retezat au parte de un pastel de culori. De la roșu, maro sau ruginiu pădurile se pregătesc de venirea iernii. Turiștii se pot bucura de peisaje superbe și de aer curat.
Pădurile acoperă aproximativ 20500 ha, adică aproximativ 53% din suprafața parcului. Cele mai răspândite specii sunt fagul (Fagus sylvatica), molidul (Picea abies), jneapănul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), aninul verde (Alnus viridis), ulmul de munte (Ulmus glabra), scoruşul de munte (Sorbus aucuparia). Populația de zâmbru (Pinus cembra) este probabil cea mai reprezentativă din Munții Carpați.
Cele mai răspândite păduri sunt molidișurile şi făgetele şi amestecurile de răşinoase cu fag. Pădurile de fag se găsesc între 800-1200 m altitudine, cele de amestec între 1200-1400 m, iar molidişurile între 1400-1800 m. Pădurile virgine şi cvasivirgine însumează o suprafață de care acoperă aproximativ 3500 ha şi reprezintă 17% din suprafața de pădure arondată în prezent Parcului. Limita superioară a pădurii se află în medie la 1800 m, dar uneori urcă la 1900 m (de exemplu pe Pârâul Șesele). Pădurile din Retezatul Mic prezintă o situație aparte, având în vedere caracteristicile abiotice din zonă (substratul calcaros, umiditate redusă, temperatură mai ridicată etc.)”, arată cei de la Parcului Naţional Retezat.
Misiunea Administrației Parcului Naţional Retezat este de a gestiona și conserva Parcul Naţional Retezat ca un loc unde natura să-şi urmeze cursul firesc, ale cărui valori să fie recunoscute de publicul larg, localnici şi oameni de ştiinţă, unde turiştii responsabili sunt bineveniţi, iar utilizarea durabilă a resurselor naturale este reglementată.
Monika BACIU
