Proiectele care vizează dezvoltarea turismului în Valea Jiului au fost eliminate din Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului. Practic, finanțarea lor nu poate fi făcută din fondurile europene dedicate acestei zone și alocate pe Just Transition Fund.
Totul s-ar fi blocat la Ministerul Fondurilor Europene, pe vremea când ministerul era condus de Cristian Ghinea, ministrul care nici nu a vrut să se întâlnească cu primarii din Valea Jiului, cei care cunosc până la urmă cel mai bine realitățile și necesitățile acestei zone. Lupta nu este însă pierdută, iar primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob – Ridzi a pledat la Bruxelles, la Comitetul Regiunilor, cauza Văii Jiului, cu accent tocmai pe necesitatea finanțării acestor proiecte care vizează turismul.
Cum s-a ajuns la eliminarea turismului din Strategia Văii Jiului, puteți afla din interviul care urmează, cu primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi.
Reporter: Ați susținut la Bruxelles cauza Văii Jiului. Ați făcut o pledoarie pentru Valea jiului și mai ales pentru includerea turismului în această Strategie de Dezvoltare a Văii Jiului, între proiectele care pot fi finanțate din fonduri europene. De ce a fost nevoie de această nouă discuție, pentru că de turism vorbim de multă vreme ca o posibilă alternativă la minerit?
Tiberiu Iacob -Ridzi: A fost necesară această discuție pentru că în momentul în care s-a elaborat Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului de către cei de la PricewaterhouseCoopers în toate discuțiile pe care le-am avut noi am cerut ca și turismul să fie inclus în Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului ca axă distinctă și posibil de finanțat pe Fondul de Tranziție Justă. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că întotdeauna cei de la Price au spus că Ministerul Fondurilor Europene nu este de acord cu introducerea turismului ca axă distinctă în Just Transition. Atunci, s-a mers așa, nu am avut acces să ne întâlnim cu dl. Ministru Ghinea și Strategia este cumva generală, dar nu prevede în mod foarte clar posibilitatea finanțării turismului și a activităților din turism pe Fondul de Tranziție Justă, iar din experiența mea în ultimii 30 de ani în Valea Jiului domeniul care a avut un impact economic și social semnificativ în ceea ce înseamnă schimbarea paradigmei economice și punerea altor activități în locul mineritului a fost turismul. Atunci la Bruxelles eu am pledat pentru aceste lucruri. Să sperăm că vom reuși până la urmă ca turismul, atât pentru activitățile publice, cât și pentru privați să fie eligibil și finanțabil prin Fondul de Tranziție Justă.
Rep: Această strategie a fost în dezbatere publică. S-au făcut propuneri din teritoriu astfel încât să fie inclus și turismul, ca și proiecte de dezvoltare, nu doar ca și conectivitate care să aducă turiștii la noi?
T.I.R.: Au fost propuneri, au fost discuții, dar nu au fost luate în calcul. Price a spus întotdeauna că beneficiarul strategiei este Ministerul Fondurilor Europene și la discuțiile pe care le-au avut cu cei de la Minister, nu s-a dorit includerea acestui domeniu în finanțare. Ulterior, am avut discuții cu dl ministru Boloș, după ce a revenit la acest minister, și ne-a spus că a avut discuții cu echipa din minier care, din punctul lui de vedere nu și-a făcut treaba așa cum trebuia.
Rep: Este posibil ca scoaterea proiectelor de finanțare a dezvoltării domeniilor schiabile sau a altor sporturi și activități turistice să fi fost din cauză că acum aceste proiecte sunt acum finanțate, teoretic, din fonduri guvernamentale și ar fi fost cumva o suprapunere?
T.I.R.: Nu există așa ceva. Nu este niciun fel de suprapunere. Asta ar însemna că Proiectul ”Anghel Saligny” nu ar trebui să se întâmple, pentru că se finanțează infrastructură rutieră, de apă, canal și extindere rețele de gaz și din fonduri europene și din fonduri guvernamentale. Ele sunt chestiuni complementare. Dar nu era vorba de dublă finanțare în niciun caz. Nu am o explicație pentru care cei de la Minister nu au dorit introducerea finanțării turismului. Ei au explicat că există axă pe POR. E adevărat, există axă pe POR, dar acolo sunt bani foarte puțini și se împart la toate cele 4 județe din zona de Vest. Necesitățile sunt mult mai mari și cu atât în Valea Jiului unde ne dorim să facem această tranziție și unde impactul restructurării mineritului este foarte mare din punct de vedere social.
Rep: Direcțiile de dezvoltare pe care s-a mers în această Strategie, care vizează dezvoltarea agroturismului, hub-uri, microferme, pot să ducă la dezvoltarea unitară a Văii Jiului în condițiile în care vorbim despre restructurarea industriei extractive? O vedeți ca acțiune de viitor pentru zonă?
T.I.R: Din păcate nu prea are legătură cu specificul Văii Jiului, care este diferit de ceea ce se întâmplă la câmpie sau în zonele rurale. Agroturismul poate fi o componentă, dar foarte mică din punctul meu de vedere și pentru că băștinașii noștri, momârlanii, căci despre ei este vorba, nu sunt foarte aplecați spre zona aceasta, cum e de exemplu în Maramureș sau în Bucovina. În Valea Jiului, această activitate de creștere a animalelor sau gospodăriile din Valea Jiului produc pentru consum propriu, mai puțin pentru turism sau activități economice. Este o chestiune care ține și de tradiție.
Rep: Mesajul dvs. a fost exprimat clar și direct la Comitetul Regiunilor. Cum a fost primit și dacă credeți că poate să ajungă mai departe la factorii decidenți din Comisia Europeană și din Uniunea Europeană, în ansamblu, astfel încât și această componentă să poată să devină un pilon al Strategiei?
T.I.R.: Eu cred că este pentru prima dată când am adus în discuție acest lucru la Bruxelles. Mesajul meu a fost primit foarte bine. Cei de la Bruxelles, și de la Comisie, și de la Parlament și de la Comitetul regiunilor caută soluții pentru zonele care beneficiază de aceste fonduri pe Tranziție Justă și am rămas plăcut surprins ca toată lumea să știe, să fi auzit deja de Valea Jiului, iar Valea Jiului este privită cu multă simpatie la Bruxelles și chiar își doresc să fie un proiect de succes, un proiect pilot în Europa Valea Jiului în următorii 10 ani, în ceea ce privește schimbarea paradigmei socio-economice și punerea în locul acestei industrii a mineritului a unor activități sustenabile și prietenoase cu mediul în primul rând.
Interviu realizat de Carmen COSMAN – PREDA
