M inisterul Public a publicat rechizitoriul din dosarul Revoluției. Parchetul General l-a trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu în Dosarul Revoluției din 1989, potrivit rechizitoriului făcut public de procurori. Iliescu este acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca și Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier apropiat de Iliescu, și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.
„Perioada cuprinsă între 16 şi 22 decembrie 1989, nu a marcat în municipiul Hunedoara proteste de stradă, deşi a existat o anumită tensiune generată de informaţiile sosite dinspre Timişoara. La 22 decembrie 1989, în jurul orelor prânzului, grupuri de persoane au început să se manifeste paşnic în centrul municipiului. Au pătruns în sediul miliţiei judeţene, punând în libertate 85 de persoane, reţinute sau arestate preventiv pentru săvârşirea unor infracţiuni de drept comun. Până în seara aceleiaşi zile, când în zonă a început să se manifeste diversiunea radio-electronică, parte componentă a inducerii în eroare, în municipiul Hunedoara a fost linişte”, se arată în rechizitoriu.
Reamintim că în 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în anul 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
Monika BACIU
