Cetățile dacice adaugă, periodic, noi descoperiri. Un nou edificiu de cult a fost scos la lumină la Grădiștea de Munte. Vorbim despre un loc cu baze de calcar de pe terasa a X-a, unde au fost făcute săptături pe calea de acces spre templul mare de andezit. La fața locului sunt acum arheologi de la Cluj.
Cercetarea arheologică de la Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia continuă în acest an pe terasa a IX-a, unde în 2017 a fost identificat un nou edificiu de cult cu baze de calcar și pe terasa a X-a pentru
documentarea căii de acces spre templul mare de andezit.
Colectivul de cercetare, sub conducerea căruia se desfășoară cercetările arheologice, este
compus din reprezentanti ai Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva și Direcției Generale de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara. “Cercetarea arheologică de la Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia continuă în acest an pe terasa a IX-a, unde în 2017 a fost identificat un nou edificiu de cult cu baze de calcar și pe terasa a X-a pentru documentarea căii de acces spre templul mare de andezit. Colectivul de cercetare, sub conducerea căruia se desfășoară cercetările arheologice, este compus din reprezentanți ai Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva și Direcției Generale de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara. Cercetările
arheologice sunt finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și de Ministerul Culturii”, a informat Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara.
Cercetările arheologice sunt finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și de Ministerul Culturii.
Începând cu anul 2017 au fost identificate primele elemente ale noului templu, al optulea
documentat pentru zona
sacră de la Grădiştea de Munte, iar asta le arată arheologilor că zona sacră, sanctuarul cu mai multe temple, este mai mare decât se bănuia.
Pentru a construi pe această terasă, arheologii cred că s-au adus aici cantităţi impresionante de pământ pentru a supraînălţa şi stabiliza locul. Se bănuieşte că edificiul avea coloane din lemn, dar nu se cunoaşte încă înălţimea lor. De exemplu, la templul de pe terasa de mai jos, terasa a X-a, coloanele de andezit măsurau undeva la peste şapte metri înălţime.
Tot cercetătorii au arătat că, după anul 106, dacii și-au întărit zidurile cetății inclusiv cu blocuri de piatră pe care le-au luat din temple, semn că nu au mai avut timp să aducă piatra din carierele pe care le-au folosit la construirea cetății.
Diana Mitrache
