S trategia de dezvoltare socio-economică a Văii Jiului a fost aprobată de Guvern. Documentul arată că Valea Jiului are nevoie de o dezvoltare economică.
”Valea Jiului se află în prezent într-o necesitate acută de dezvoltare în special economică, dar și socială și pentru a putea face un pas spre aceasta, câteva aspecte sunt esențiale în modul în care acest parcurs spre tranziție va fi
realizat. Conectarea Văii Jiului prin trasee rutiere și feroviare rapide, modernizarea străzilor, crearea de locuri de parcare, crearea unor drumuri dedicate / ocolitoare și dezvoltarea rețelelor de utilități vor deschide noi oportunități, generând interes atât locuitorilor din Vale, cât și turiștilor, agenților economici și mai ales potențialilor investitori. Situația actuală Din punct de vedere al accesului rutier, Valea Jiului este străbătută de la nord la sud de drumul național DN 66 – care traversează municipiul Petroșani și trece prin proximitatea orașului Petrila, conectând regiunea cu municipiile
Târgu-Jiu (la sud), Hunedoara și Deva (la nord), precum și cu autostrada A1, de drumul național DN 66A – care traversează regiunea de la est la vest, paralel cu râul Jiul de Vest, străbătând Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, pe o distanță de aproximativ 34 km, și de drumul național DN 7A – care conectează municipiul Petroșani si orașul Petrila de masivul Parâng și de domeniul schiabil Transalpina. Drumurile sunt majoritar cu o singura bandă, montane și submontane, îngreunând transportul de marfă cu utilaje mari și grele”, arată documentul.
Infrastructura rutieră este necorespunzătoare. Astfel, și turiștii sunt descurajați să vină în Valea Jiului.
”Cu excepția DN 66,
drumurile nu sunt modernizate, neavând darul de a încuraja deplasarea turiștilor și a
oamenilor de afaceri în zonă. Rețelele stradale sunt specifice localităților mai mici și de munte și, similar multor localități din România, încă neadaptate la zilele noastre, la numărul crescut de autoturisme și la necesarul de locuri de parcare atât publice cât și private, la traficul îngreunat, la necesitățile de transport public modernizat și accesibil tuturor cetățenilor, la zone pietonale și de asemenea la drumuri ocolitoare a zonelor centrale. Din punct de vedere feroviar, accesul în Valea Jiului este limitat la direcția nord-sud (Simeria – Târgu Jiu), infrastructură fiind învechită (parțial dată în folosință în perioada 1867 – 1892) și neavând posibilitate de a oferi servicii de transport moderne și fiabile, nici pentru pasageri și nici pentru mărfuri”, mai arată documentul.
Din perspectiva utilităților, rețelele pentru transportul și distribuția energiei electrice sunt majoritar instalate înainte de anul 1980, fiind necesară
modernizarea și adaptarea
lor la viitorul punct de vedere energetic al Văii Jiului –
ce va viza fie continuarea
producerii locale de energie electrică, eventual la un nivel mai redus față de momentul actual, fie consumul de
energia electrică produsă în alte zone ale țării.
”Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) din Valea Jiului nu mai este în funcțiune din 2018, în prezent încălzirea consumatorilor din toate cele 6 UAT-uri din zonă fiind asigurată în mod descentralizat, prin intermediul centralelor individuale și a sobelor alimentate cu gaz natural, lemn sau cărbune.
Rețeaua națională de gaze naturale acoperă, parțial, toate cele 6 UAT-uri. În prezent, sunt necesare lucrări de
extindere a acesteia, pentru
asigurarea accesului cât mai multr gospodării și agenți
economici la rețeaua de distribuție, avându-se în vedere sprijinirea consumatorilor
vulnerabili din punct de vedere economic. Extinderea rețelei de gaze naturale reprezintă și una dintre oportunitățile de
dezvoltare din punct de vedere energetic pentru Valea Jiului prin tranziția de la tehnologia pe cărbune la producția de energie prin blocuri de gaz
natural.
În ceea ce privește utilitățile tehnologice, Valea Jiului beneficiază de prezența
furnizorilor de telecomunicații, televiziune și internet la un
stadiu normal de dezvoltare pentru specificul zonei. Rețelele sunt preponderent 2G și 3G, existând și câteva zone cu acoperire 4G. O dezvoltare mai accentuată în acest sens va
conduce și la sporirea
interesului firmelor de tehnologie și a companiilor care oferă servicii comune centralizate (de tip call-center) de a-și deschide sedii în Valea Jiului”, mai notează documentul.
Monika BACIU
