P opulația județului a înregistrat o scădere accentuată în ultimele 2 decenii, declin ce coincide cu diminuarea și sistarea activităților industriale siderurgice și metalurgice și a sectorului minier,
la care se adaugă și o intensificare a emigrărilor. Astfel, populația județului Hunedoara număra 458.125 de locuitori9 în anul 2019, concentrând 22,8% din populația regiunii Vest.
”De la 545.299
persoane în 1992, populația județului scade constant cu aproximativ 3.228 locuitori pe an, înregistrând o scădere 15,99% în 20 de ani. Deși scăderea populației este o caracteristică a întreg
teritoriului României, scăderea populației din județul Hunedoara este de 4 ori mai puternică. Prin comparație, în intervalul 1992 – 2019 populația țării a scăzut doar cu 4%. De asemenea, județul Hunedoara înregistrează cea mai mare scădere a populației din regiunea Vest dar și din cele 6 județe propuse de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului pentru Tranziție Justă. Scăderea populației se manifestă atît în mediul urban cât și în mediul rural. Intensitatea scăderii populației din mediul urban este variată, dar este un fenomen prezent în fiecare dintre orașe. Orașele din Valea Jiului, sunt cele mai
afectate de fenomenul de depopulare, aici populația scăzând în medie cu 20% în perioada 2011-2019. Cea mai puternică scădere a numărului de locuitori este la nivelul municipiului Lupeni, care a pierdut peste 22% din totalul populației, urmat de Uricani cu -19,97% și Vulcan cu -19,07. Scăderi mai mari decât media județeană se regăsesc și în zona bazinului minier Brad -20,85% sau a localităților dependente de industria grea: Hunedoara – 16,6%”, arată un
document publicat pe
site-ul ADRVEST.
Prin urmare, se observă că scăderi masive s-au înregistrat cu precădere în zonele miniere, dar și în zona orașelor dependente de industria siderurgică și metalurgică, ce indică atât un număr foarte mare
persoane care au fost angrenate în aceste
sectoare, cât lipsa alternativelor locurilor de muncă, ceea ce a condus la o migrare masivă din aceste spații. În schimb, în orașele în care profilul economic a fost mai
variat, s-au înregistrat scăderi mai reduse datorită unui grad de adaptabilitate mai ridicat al mediului socio-economic.
”Mediul rural este
caracterizat de un declin demografic și mai
accentuat decât cel urban, în perioada analizată populația scăzând cu 18,8%. Natalitatea scăzută, mortalitatea ridicată, migrația, un grad de adaptabilitate scăzut și caracterul periferic al localităților, conduc spre o depopulare continuă a spațiului rural, care se confruntă cu importante probleme socio-economice. În județul Hunedoara, a avut loc și o scădere accentuată a densităţii populaţiei față de media regională, diferenţa dintre densitatea înregistrată în anul 2011 şi cea din anul 2019 fiind de 4,4 locuitori/km2 , pe fondul declinului economiei locale care a afectat populaţia din judeţ. Din analiza populației pe grupe de vârstă se observă și un proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalității și creșterea
ponderii populației
vârstnice (de 60 ani şi peste). Structura populației pe grupe mari de vârstă evidențiază pe de o parte, că grupa populației vârstnice este semnificativ mai mare
față de grupa populației tinere (18% versus 13%), dar și faptul că există o populație numeroasă cu vârsta între 45 și 54 de ani, care în decurs
de 10-15 ani va ieși
de pe piața muncii, iar populația care urmează să intre pe piața muncii este mult mai puțin numeroasă și nu va
compensa deficitul de forță de muncă”, mai arată documentul.
Monika BACIU
