Cele mai recente date arată că 8,2 % din elevii înscriși în învățământul liceal și profesional din județul Hunedoara au consumat droguri cel puțin o dată în ultimul an. Cel mai mic are 12 ani, iar noi nu avem centre de consiliere anti-drog. Asta, în timp ce psihologii spun că orice consumator dă vina pe plictiseală și pe nevoia de a fi validat într-un grup de prieteni.
Cel puțin 5800 de oameni au murit anul trecut din cauza drogurilor. O spun statisticile, mai ales că s-a dublat numărul adolescenților, în comparație cu cel al adulților consumatori. Situația este cu atât mai complicată cu cât, pe piața din județul Hunedoara, au apărut noi substanțe psihotrope care sunt vândute tinerilor. Cei mai mulți consumatori sunt în zona Văii Jiului, Hunedoara și Deva, iar vârsta a ajuns la 12 ani. Ce spun psihologii? De ce ajung copiii așa? „Studiile arată că, atât ținutul din scurt de către părinte, cât și extrema în care părintelui nu îi pasă, pentru că nici nu e prin preajmă, nu sunt soluții bune. Nu sunt doar tineri care vin din medii unde au trăit o traumă, sau au fost dezamăgiți puternic. Sunt tineri care se plictisesc. Oameni buni, mulți tineri se plictisesc și de plictiseală merg să vadă cum e. Am tineri care spun: ”Am început, pentru că nu vreau să fiu singura proastă care nu știe cum e să fumezi”, sau zic că au început că prietenii lor se distrau atât de bine și ei erau departe de astfel de distracții”, susține Silvana Capriș, psiholog.
În România, tinerii sunt cei care consumă droguri, numărul lor fiind de două ori mai mare în rândul adulţilor tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), faţă de cele înregistrate în populaţia generală (15-64 ani), dar ratele sunt similare celor identificate în populaţia şcolară (16 ani).
Se estimează că, în 2020, în Uniunea Europeană au avut loc cel puțin 5.800 de decese prin supradoză în care au fost implicate droguri ilegale – o rată estimată a mortalității cauzate de supradoze de 16,7 decese la un milion de persoane pentru populația adultă.
Iar la noi nu este niciun centru anti-drog.
„În Valea Jiului nu există niciun astfel de centru pentru dependenții de droguri, nici măcar pentru partea de tratament, dar nici de prevenție nu sunt servicii disponibile. Dacă tinerii sunt dependenți nu pot beneficia de niciun serviciu de consiliere sau de recuperare, la acest moment, deși, în zona adolescenților fenomenul este destul de îngrijorător și e grav că o anumită dependență devine distructivă pentru toată lumea și nimeni nu poate face nimic, că nu există servicii de specialitate ”, susține și Alexandru Kelemen, reprezentant al unui ONG din Valea Jiului.
Specialiștii spun că tulburările cauzate de consumul de droguri subminează relaţiile cu persoanele apropiate, deteriorează viaţa familială şi pot ruina oportunităţile copiilor şi tinerilor de educaţie şi angajare. Dar prea puțini sunt cei care vin la psiholog, deși asta ar trebui să facă. „La mine, pentru că merg mai mult pe partea de antrenament al creierului, ei vin știind că facem antrenamente de creier. Și acolo se prind că pot să ne întrebe. În momentul în care vine la mine, noi nu judecăm lucrurile, nu spunem de ce a gândit așa. Noi știm să facem zoomul mare, ca să vezi tu dacă te bagi sau nu. Am avut tineri care, într-o sesiune de 50 de minute, puteau să vorbească maxim 10 fraze, la început, în miezul consumului, atât de tare era prăjit creierul”, ne explică psihologul Silvana Capriș.
Numărul deceselor cauzate de supradoze în grupa de vârstă 50-64 a crescut cu 82 % între 2012 și 2020. Drogurile, așa cum recunosc și păsihologii, prăjesc creierul și psihologii spun că ar trebui să ne gândim la cauză, chiar și atunci când luăm medicamente.
„E ca atunci când ești șofer și vezi că pâlpâie becul de la benzină. Ce faci? Te duci și alimentezi. Dar i-a venit vreunui om în minte să smulgă becul, pe principiul că pâlpâie? Jos cu el! Nu! De ce? Pentru că rămâi fără benzină. Dacă pui benzină, mai pâlpâie becul? Nu. Exact așa și cu pastilele. Dacă bagi o pastilă, fără să vezi ce te-a adus acolo, vei ajunge, în cel mai scurt timp, exact în același loc și nu o să mai ajunjgă o pastilă. Poate două, sau 9”, mai spune psihologul Silvana Capriș.
Statisticile arată, în unele țări, creșterea numărului de decese asociate cu opioidele eliberate pe bază de rețetă medicală, adesea în rândul femeilor, posibil asociate cu gestionarea durerii și cu utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor.
Diana Mitrache
