– Reporter : Domnule Budică, , un bucureștean face carieră la Știința Petroșani . Ați venit în Valea Jiului în 1974.
Constantin Budică : Așa e, am venit în ”74 , de la Steaua București. Eu sunt din Ferentari! Am fost la juniorii Stelei, într-o elită de , viitori mari jucători. O echipă unde eram centru.
-Reporter: Cum ați ajuns la Știința?
Constantin Budică : Am venit în 1974, Știința fusese vicecampioană în 1972. Cunoșteam antrenorul Gheorghe Băltărețu – cu care fusese campion la Steaua -, erau jucători de mare valoare , cu Mircea Ortelecan vârf de lance. Dar aveam și alte valori la Știința : Fl. Constantin , Dan Talpă , Eugen Ștefan , Tufeanu , Mezaroș , Veștemeanu , Enciu Stoica , Burghelea , Michi Martin , o pliadă de mari jucători! În primul meu sezon, 1974 – 1975 la Petroșani , am ocupat locul 3!
– Reporter : Cât ați jucat la Știința Petroșani ?
Constantin Budică : Păi șase ani, din 1974 , până în 1980 , cu o pauză de doi ani…. A venit Mihai Bucos și mi-a propus să revin. Am mai jucat din vara lui 1982 , apoi am devenit antrenor , pentru că Bucos a rămas în Franța. A fost un caz de fortă majoră. Dar s – a potrivit bine ! Am avut o echipă bună și am câștigat Cupa României într-o finală dramatică , 6 – 3 cu Politehnica Iași.
– Reporter : Cât ați antrenat la Știința?
Constantin Budică : Patru ani , într 1983 – 1987 . Dimineața mergeam la muncă – eram inginer la IPSUREEMP – după – amiaza la antrenament. M – am străduit să le fac cât mai bine pe toate, munca și rugby –ul . Am vrut să fie seriozitate în tot ceea ce fac.
Declarația lui Constantin Budică, în 1983, după câștigarea Cupei României: ,,Vă dați seama, eliminaserăm la București, pe Steaua, 25 – 12 și semifinală! Aveam o echipă Știința Petroșani, o echipă de luptă și ambiție , cu jucători de valoare, precum Bucan, Șt. Constantin, Ortelecan, Șușinschi, Drumea, Palamariu sau Medragoniu. Asta după ce am ajuns noaptea la 2 în București la hotel! Am fost primiți cu bucurie la Institut, cu șampanie, fursecuri… Apoi, viața a mers mai departe.”
– Reporter : Vă iubeau studenții?
Constantin Budică : Normal că ne iubeau! Unii eram mai serioși, alții nu prea…Dar, una peste alta, lucrurile au mers pe un făgaș normal.
– Reporter : De ce ați renunțat în 1987?
Constantin Budică : Uite că dacă socotesc bine, au trecut 35 de ani de când ,,am pus ghetele în cui ”!
Am renunțat pentru că nu vroiam să pierd contactul cu meseria pentru că făcusem facultatea.
Fusesem numit antrenor a unei ,,Selecționate de Nord” a României, selecționasem câțiva jucători tineri de la Știința , dar s – a produs o ruptură cu grupul ,, consacraților”.
Atunci am decis să renunț, am fost numit inginer – șef la IPSUREEMP și am decis că e momentul retragerii definitive din rugby.
– Reporter : Să încheiem într-o notă relaxantă. Cum era ,,repriza a treia” la Brădet?
Constantin Budică : Era o înfrățire totală cu cei cu care încheiaserăm lupta pe teren. Cu mici, cu bere sau șpriț. Aici la Brădet, uitam toate adversitățile.
– Reporter : Despre Știința actuală?
Constantin Budică : Este o mare realizare a celor care conduc Universitatea, că au menținut măcar echipa de rugby. Vedeți, fotbalul, baschetul, handbalul, voleiul, au dispărut din structura acestui club!
Și echipa nici nu joacă rău.
Mereu a fost preocupare pentru
rugby, spre liniștea tuturor
ce alcătuiesc corpul didactic de la Universitatea din Petroșani. Cel mai important este să mențină mereu
rugby–ul petroșenean la acest nivel.
GENU TUTU
