A DRVEST a lansat în consultare publică documentele pentru dezvoltarea regiunii în următorul execițiu financiar European. POR Vest 2021-2027 (POR V) este instrumentul pentru atingerea acestui deziderat, dar reprezintă și răspunsul Regiunii Vest la contextul internațional creat de pandemia de COVID19 și războiul din Ucraina.
Presiunea crescută pe sistemul medical, impactul economic, șomajul în creștere, falimentul unor întreprinderi, reducerea timpului de lucru, fluxul de migranți, diminuarea activităților turistice și culturale sunt doar câteva din efectele resimțite la nivel regional. POR V propune modalități coordonate de a răspunde acestor provocări și de a asigura condiții favorabile dezvoltării socio- economice.
”Regiunea nu folosește potențialul inovativ din industriile avansate, iar impactul economic al activității de CDI este redus. Conform scorului de inovare, regiunea este în ultima grupă europeană de performanță la indicatori precum: adoptarea inovării în IMM-uri, IMM-uri colaborative în domeniul inovării, aplicații pentru patente și mărci, rezultând un apetit redus al IMM-urilor pentru activități inovative și de colaborare”, notează documentul.
În România, județul Hunedoara, este unul din județele cele mai afectate de tranziție si va trebui să abordeze consecințele sociale și economice ale acestei tranziții. Având în vedere dependența județului de combustibilii fosili și de procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, trebuie luat în considerare că unele sectoare vor cunoaște un declin, înregistrând o reducere ireversibilă a producției economice și a nivelurilor de ocupare a forței de muncă în special referitor la producția și utilizarea combustibililor fosili, în timp ce alte sectoare cu niveluri ridicate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru care pot fi găsite alternative tehnologice la procesele cu intensitate mare a carbonului, în vederea menținerii producției economice și a creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă, vor trebui să treacă printr-o transformare.
”În România, județul Hunedoara, este unul din județele cele mai afectate de tranziție si va trebui să abordeze consecințele sociale și economice ale acestei tranziții. Având în vedere dependența județului de combustibilii fosili și de procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, trebuie luat în considerare că unele sectoare vor cunoaște un declin, înregistrând o reducere ireversibilă a producției economice și a nivelurilor de ocupare a forței de muncă în special referitor la producția și utilizarea combustibililor fosili, în timp ce alte sectoare cu niveluri ridicate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru care pot fi găsite alternative tehnologice la procesele cu intensitate mare a carbonului, în vederea menținerii producției economice și a creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă, vor trebui să treacă printr-o transformare”, notează și planul Teritorial pentru Tranziție Just Huendoara, publicat pe site-ul ADRVEST.
Judeţul Hunedoara rămâne un judeţ cu un profil industrial accentuat (minier, energetic și siderurgic) determinat de ponderea importantă pe care actorii economici din industrie o au în generarea cifrei de afaceri şi a numărului de locuri de muncă din judeţ, in contextul impactului restructurărilor economice majore din ultimele decenii. Cu toate că la nivel național populația ocupată în domeniul industriei a scăzut considerabil odată cu închiderea unui număr mare de platforme industriale, la nivelul judeţului Hunedoara, industria prelucrătoare încă înregistrează valori semnificative.
”Astfel, în anul 2019, cei mai mulți angajați din județul Huneodara sunt concentrați în domeniul industriei (42%), dintre care se evidențiază industria prelucrătoare (38,1% din total județ). De asemenea, industria prelucrătoare generează cea mai mare valoare a cifrei de afaceri din județ (37,2%), mai mult decât ponderea cumulată a sectorului serviciilor (16,7%) și agriculturii (3,6%)7 . Comerțul este pe locul 2 din punctul de vedere al cifrei de afaceri județene (31,6%). Deosebit de importante în sectorul industriei rămân Industria extractivă și Producția și furnizarea de energie electrică și termică, în care este angajată aproximativ 8% din forța de muncă, cei mai mulți angajați fiind în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. De asemenea, județul Hunedoara a înregistrat și cea mai mare scădere a forței de muncă din industrie (-30%) în perioada 2008-2019 față de celelalte județe selectate de CE pentru Mecanismul pentru Tranziție Justă. După ramura industrială, cea mai mare scădere a numărului de angajați, în perioada 2014-2019, a avut-o industria extractivă (-68%). Această scădere puternică a angajaților este datorată închiderii treptate a minelor de cărbune. Al doilea sector care înregistrează cele mai mari pierderi de angajați în perioada analizată este Producția si furnizarea de energie electrică și termică, al cărui număr de angajați a scăzut cu 39%. Industria prelucrătoare a înregistrat, de asemenea, o scădere de -12% a numărului de angajați. Această tendință poate avea consecințe negative în viitor asupra performanței sectorului din punct de vedere al atragerii de investitori”, mai notează documentul.
Monika BACIU
