Î n plină criză energetică, într-un moment când Europa revine la cărbune, Termocentrala Paroșeni a împlinit 66 de ani.
La 15 aprilie 1956, ora 2,47, după 4 ani de eforturi, Termocentrala Paroșeni pornea primul grup energetic de 50 de MWatti din țară și cel mai mare, la acea vreme, din România. Acum, cu cărbunele extras la noi, abia funcționează 3 zile pe săptămână, dar rămâne cea mai veche și mai performantă centrală din țară.
66 de ani a funcționat Termocentrala Paroșeni și rămâne, așa cum spune Doru Vișan, fost secretar de stat în Ministerul Energiei și cel care lucrează aici de 38 de ani, cea mai modernă de acest fel din țara noastră. „Este cea mai veche centrală activă a României și, spre bucuria și mândria mea ca inginer, ca om care și-a petrecut 38 de ani aici, las în urmă o centrală cu unul dintre cele mai moderne grupuri din țara noastră ”, a spus Doru Vișan, directorul Termocentralei Paroșeni.
Directorul termocentralei spune că sistemul de aici va avea viitor și spusele sale se bazează pe resursele ce vor mai fi exploatate aici, dar și pe investițiile pe care, de-a lungul timpului, le-a supervizat, în perioada în care au fost implementate. Doar că recunoaște și faptul că s-au făcut greșeli legate de mixul energetic, niciodată realizat la noi în țară. „Sunt foarte, foarte multe discuții pe acestă temă și, din păcate, ele se rezumă la discuții. Rezolvarea constă într-un mixt. România are unul dintre cele mai echilibrate sisteme energetice. Greșeala care a costat mult România și care va produce efecte negative și în continuarea este separarea aceasta pe producători după tipul de combustibili, care nu există nciunde în lume. Un sistem echilibrat se realizează prin companii care au mixuri energetice”, a completat Doru Vișan.
Investițiile de la Sucursala Electrocentrale Paroșeni au vizat, în primul rând, condițiile de mediu impuse, care au intrat în vigoare
la 17 august 2021.
Cea mai veche centrală este și cea care este acum sigură și singura care funcționează, în acest moment, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, după închiderea celei de la Mintia.
Diana Mitrache
