A vem rezerve, Europa se întoarce la cărbuni, dar Valea Jiului nu mai poate face față. Pe de o parte, aceasta este afirmația celor ce gestionează acum sistemul energetic de aici, iar pe de altă parte, ONG-urile nici nu mai vor să aprobe astfel de proiecte, nesustenabile cum le numesc ei. Și, încet-încet, la noi, mineritul devine istorie.
În subteranele Văii Jiului sunt rezerve pentru următoarele două decenii, dar cine și cu ce să le scoată? Minerii de la noi lucrează în condiții greu de imaginat, fără investiții de tot două decenii cel puțin și nimeni nu va avea vreodată destui bani să investească aici, în retehnologizare. Așa că acțiunile altor state europene care deschid noi orizonturi și revin la cărbune, nu e valabil și aici.
„Ținând cont că de la Revoluție nu s-a mai făcut nicio investiție în minele din Valea Jiului, clar, o infuzie de bani care ar trebui introdusă în minele din Valea Jiului prin utilaje, aparate, ar duce la creșterea capacității de producție din Valea Jiului și am putea extrage mai mult cărbune, ținând cont de contextul actual. Dar, pe de altă parte, vorbim de sume uriașe de bani, milioane de euro, pentru că doar un singur complex mecanizat, la nivelul anului 2021, costa cam 16 milioane de euro, fără să punem transportul lui. Mă întreb de unde să facem rost de acești bani”, a spus Cristian Roșu, administrator special la CEH.
Așa că, fiindcă nu sunt bani și nici dacă ar fi nu s-ar putea investi, odată ce minele sunt în proiect de închidere, situația ar însemna practic o subvenție, lucru ilegal în UE.
Iar ONG-urile care gândesc diverse strategii sunt tot mai vehemente cu privire la tehnologiile de producere a energiei, alta decât cea verde. „Mergem pe Green Deal, pentru că minele din Valea Jiului, cele care sunt închise, nu se vor mai deschide. Trebuie să ne gândim de ce s-a semnat acest Green Deal, de ce să nu protejăm natura, pentru că vedem clar toate schimbările climatice care ne afectează. Cred că ce ar trebui noi să facem mai mult este să ne axăm mai mult pe cercetare și să vedem cum putem produce energie verde. Pentru că există această posibilitate. Din câte știu eu, foarte mult timp nu s-a investit în minele din Valea Jiului. Putem și să le conservăm, dar am înțeles că e vorba despre sume foarte mari de bani”, a precizat Adina Vințan, ONG Valea Jiului Implicată.
În contextul actual, cumpărătorii europeni majorează achiziţiile de cărbune din întreaga lume, după ce Comisia Europeană a propus noi sancţiuni contra Rusiei, inclusiv interzicerea importurilor de cărbune din Rusia.
În martie, statele membre UE au importat în total 7,1 milioane de tone de cărbune pentru producerea de energie termică, o creştere de 40,5% faţă de perioada similară din 2021 şi cel mai ridicat nivel începând din martie 2019.
Valea Jiului mare are rezerve pentru minim 15 ani de acum încolo, însă, nu se poate ajunge la ele și nimeni nu a investit în așa ceva. Așa că, dacă până acum geologii nu au fost ascultați cu privire la existența zăcămintelor, acum e prea târziu și privim la restul statelor din Uniune cum revin la cărbune, în timp ce la CEH, termocentrala Paroșeni funcționează maxim 3 zile pe săptămână, tocmai din lipsa materiei prime, a huilei.
Diana Mitrache