Punem lacãtul pe tot, dar înainte profitãm cât se poate. Aceasta ar fi directiva dupã care se ghideazã cei ce ne conduc. Ne referim în cazul de fatã la închiderea minelor necompetitive din Valea Jiului. Cele trei unitãti miniere ce îsi vor înceta activitatea pânã în anul 2018 sunt Petrila, Paroseni si Uricani.
Dar pânã la închiderea definitivã a acestor unitãti miniere, statul trebuie sã se asigure cã sunt ptofitabile. Pentru bugetul de stat, pentru cã aceste 3 perimetre miniere au fost declarate neviabile. Viabilitatea îãn cazul de fatã este doar pentru statul român care va percepe o redeventã pentru resursele minerale exploatate din subsolurile României. O Românie bogatã, dar sãrãcitã. Cele trei mine necompetitive incluse pe programul de închidere beneficiazã de subventie tocmai pentru închidere. Însã statul pune bir pe aceste bogãtii ce vor fi “uitate” în mãruntaiele subteranelor din Valea Jiului.
“Ajutorul de stat este pentru minele necompetitive si închiderea acerstora emis de Comisia Europeanã din 2010, iar redeventa este a statului român, pentru exploatarea resurselor minerale din subsolul României care fac obiectul
fiscal al natiunii”, a declarat Zoltan Lacatas, presedintele Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.
Potrivit sursei citate, redeventa perceputã de statul român înseamnã bani mai putini pentru companiile care exploateazã resursele minerale. În cazul de fatã Societatea Nationalã a Huilei si Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului.
“Nu s-a luat decât o sumã din bugetul de venituri si cheltuieli ale celor douã societãti care vizeazã exploatarea huilei din subteran, din Valea Jiuluiu, este o altã formã de a prelua anumite sume financiare din cadrul celor douã societãti pentru a justifica într-un mod concret activitatea de extractie. Însã acest lucru nu duce decât la diminuarea resurselor financiare ale societãtilor si implicit o chestiune legatã economci de societate si salariati”, a mai spus Lacatas.
Guvernul va impune firmelor cu activitãti de extractie/exploatare si comercializare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale, o taxã specialã de 0,5% aplicatã la veniturile luate în calcul la stabilirea cifrei de afaceri, taxã valabilã pentru intervalul februarie 2013-decembrie 2014. Taxa va fi impusã în conditiile în care sistemul de redevente si tarife urmeazã sã fie revizuit abia începând cu perioada 2014-2015, iar Guvernul cautã solutii pentru pãstrarea deficitului bugetar în limitele convenite cu FMI, relevã un proiect de ordonantã. Conform documentului, activitãtile care intrã sub incidenta acestei taxe sunt exploatarea forestierã, extractia cãrbunelui superior, extractia cãrbunelui inferior, extractia petrolului brut, extractia minereurilor feroase, extractia minereurilor de uraniu si toriu, extractia altor minereuri metalifere neferoase si alte activitãti extractive. Sub incidenta acestei taxe intrã si operatorii
economici care au licente de exploatare a resurselor mentionate, dar a cãror activitate principalã nu corespunde acestor coduri CAEN. Taxa specialã reprezintã cheltuialã deductibilã la stabilirea profitului impozabil si venit la bugetul de stat. În ordonantã
se aminteste cã titularii licentelor/permiselor de activitãti miniere sunt obligati la plata cãtre bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor minerale, precum si a unei redevente miniere pentru activitatea de exploatare, arãtându-se însã în acelasi timp cã sistemul de redevente si tarife urmeazã sã fie revizuit începând cu 2014-2015, iar statul trebuie sã ia în considerare necesitatea pãstrãrii deficitului bugetar la nivelul convenit cu organismele internationale.
Monika BACIU
