Un studiu sociologic făcut cu studenți și doctoranzi de la Universitatea din Petroșani a arătat că, în cei doi ani de pandemie, am știu să ne adaptăm. Au fost oameni care au dezvoltat depresii și chiar fobii, au suferit din cauza izolării și s-au înstrăinitat, dar, cu toate acestea s-au adaptat. Asta au demonstrat acum specialiștii, după ce au sondat opinii în câteva județe.
Hunedoara, Dolj, Constanța, Arad, Timiș și Caraș-Severin sunt județele de unde sociologii au aflat cum a fost văzută și resimțită
pandemia de oamenii de rând, din diverse categorii sociale. A fost un studiu elaborat la Universitatea din Petroșani și finanțat de Ministerul Educației, care și-a
propus să analizeze capacitatea de adaptare a populației de la noi.
„Au înregistrat, contrar așteptărilor noastre, un nivel
normal spre moderat, deci nu au fost situații grave de anxietate, stres, depresie, mai ales în Hunedoara și Constanța, care au rezultate similare. Dar în Dolj, spre marea noastră surprindere, nivelul a fost mai scăzut decât celelalte județe, dar am găsit și o explicație logică: grupul de respondenți era din Craiova și au fost din licee, elevi și profesori, cu o anumită educație și care aveau multe nevoi acoperite. Iar
capacitatea de adaptare a populației, în ciuda tuturor adversităților, avem un nivel de adaptare mediu spre ridicat”, a spus prof Felicia Andrioni,
director de Constract de cercetare al AICREZ (Analiza Identificarea Capacități de Reziliență a Populației).
Asta înseamnă că ne-a fost greu, ne-am izolat, am strâns din dinți, am îndurat, am văzut oameni murind lângă noi, am mai luat mici pauze, dar ne-am
adaptat.
Peste 850 de oameni au răspuns la chestionare și
concluziile au dus la faptul că
ne-am obișnuit și cu pandemia, chiar dacă ne-a fost frică.
„Ce a afectat a fost frica,
izolarea și distanțarea. Asta ne-a speriat cel mai mult. Frica de boală, de restrângeri, de coerciții, de constrângeri, de potențiale efecte, că dacă ies din casă, forțele de ordine îmi dau amendă. Aceasta am identificat-o mai ales la categoria vârstnicilor, care nu au ieșit din casă, că nu aveau formulare suficiente și nici de unde să le ia și asta i-a izolat și am avut situații și în care au avut mare nevoie de sprijin și nu și-au cumpărat nici pâine. Dar au fost cazuri izolate”, a mai spus prof. Felicia Andrioni.
Dar Universitatea din Petroșani, în pandemie, s-a ocupat permanent de cercetare, iar multe dintre ele au fost în strânsă legătură cu pandemia.
„Am continuat activitatea de cercetare, cum era și firesc, atât prin contracte cu agenții
economici, cât și prin proiecte câștigate prin competiții și e firesc să nu rămânem în urmă, pentru că activitatea într-o instituție de învățământ superior este una constantă. Așa că, marea majoritate a colegilor noștri se străduiesc să continue cercetarea”, a spus
și prof univ dr ing Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani.
Iar ca o concluzie, studiie au arătat că am învățat să trăim cu noi înșine, mai mult ca înainte, ne-am redescoperit priorități și am descoperit că putem face față oricăror situații.
Diana Mitrache
