CJ Hunedoara a adoptat proiectul de hotarare privind aprobarea proiectului „Restaurarea si punerea
in valoare a Cazinoului Functionarilor, azi Teatrul I.D.Sirbu Petrosani”, cod LMIHD-II-m-B-03141 – Faza I – elaborare D.A.L.I. Valoarea totală a documentațiilor este de 140.000 de lei, din care contribuția proprie a CJ Hunedoara este de 14.000 de lei.
Institutul Naţional al Patrimoniului a lansat un nou Apel de proiecte finanţate prin Timbrul Monumentelor Istorice.
Priorităţile anuale ale INP în vederea finanţării prin TMI, pentru 2022 sunt punerea în siguranţă a monumentelor istorice în pericol; angajarea comunităţilor patrimoniale şi a comunităţilor locale în protejarea monumentelor istorice şi contribuţia la programe naţionale şi europene dedicate patrimoniului cultural. Prin urmare, primele două apeluri – intervenţii de urgenţă şi proiectare (elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru restaurare) – au adresabilitate naţională, în timp ce apelurile tematice vin să sprijine eforturile de recuperare şi punere în valoare a patrimoniului construit, în contextul unor proiecte mai ample de promovare şi de dezvoltare locală prin intermediul patrimoniului cultural.
„Marcăm, astfel, recenta includere a Roşiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) şi pe cea a Patrimoniului Mondial în Pericol printr-un subprogram special, prin care sperăm să putem finanţa lucrări de întreţinere şi reparaţii la cât mai multe monumente istorice din această localitate prezentă de ani buni pe Lista Monumentelor Istorice de importanţă naţională dar văduvită de investiţii” declară Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.
Peste 60 de proiecte au
beneficiat în ultimii doi ani de finanţare prin sumele strânse din contribuţiile la Timbrul Monumentelor Istorice. O
categorie importantă o reprezintă proiectele de elaborare a documentaţiei tehnico-economice necesară pentru intervenţii de restaurare ulterioare. Pentru
beneficiarii subprogramului Proiectare, finanţarea TMI a însemnat un sprijin esenţial pentru elaborarea şi avizarea documentaţiei tehnico-economice (faza D.A.L.I.) – o precondiţie pentru accesarea, în perioada imediat următoare, a unor fonduri mai consistente, dedicate restaurării monumentelor istorice (prin fonduri UE, naţionale, regionale etc).
Societatea Anonimă Română Petroşani a construit în Colonia de Jos, înte anii 1923-1925, Cazinoul muncitoresc din Petroşani. Clădirea, în suprafaţă de 1250 mp, cuprinde o sală de festivităţi cu 400 de locuri, cu scenă încăpătoare, pentru reprezezentaţii artistice şi teatrale. Pe scena acestui cazinou muncitoresc, se vor perinda în perioada interbelică, şi după, trupe de teatru din mai toate marile oraşe ale ţării.Aici va funcţiona, în urma deciziei de înfiinţare nr. 2555/23 iunie 1948, a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, Teatrul Poporului, filiala Valea Jiului.
Un an mai târziu, în 1949, titulatura oficială a instituţiei se schimbă în Teatrul de stat „Valea Jiului” Petroşani. În mai 1981 Teatrul de stat „Valea Jiului” se mută în actualul sediu (construit în 1905), care de-a lungul timpului a avut diverse funcţii: cazinou, casă de oaspeţi etc. Din 1981 pâna in 1983 clădirii i se adaugă un nou spaţiu adecvat activitaţii teatrale, sală de spectacole, culise, foaier…La 31 mai 1983, Teatrul de stat „Valea Jiului”, inaugurează această „nouă” clădire, prezentând spectacolul cu care deschisese şi prima stagiune în 1948, „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, în regia lui Ion Simionescu.
Este de amintit că în această perioadă, când se lucra la construcţia clădirii, teatrul a pregătit o serie de spectacole în foaier și sala de expoziţie.În 1991 Teatrul de stat „Valea Jiului” îşi schimbă titulatura în Teatrul Dramatic „Ion D. Sirbu” Petroşani, aşa cum este cunoscut astăzi. Acest teatru, cu un personal întinerit, găzduieşte şi oferă
publicului din Petroşani un
continuu dialog artistic şi o neaşeptată bucurie a spiritului.
Monika BACIU