Biserici vechi, clădiri ce păstrează specificul zonei, ori chiar clădirile industriale pot fi
restaurate. Modelul
german este unul de
succes, iar arhitecți din zona noastră, au ajuns în Bavaria, unde au văzut cum au reușit nemții să facă aceste clădiri să prindă viață. Întâlnirea a fost organizată de ADR Vest.
Speciliști, arhitecți și autorități locale au
petrecut o săptămână în Germania, unde au
studiat aplicabilitatea
conceptului denumit generic Strategia de
dezvoltare locală prin
patrimoniu. Asta, pentru că orice comunitate devine atractivă și prin istoria locului. Și la noi modelul ar putea prinde ușor viață, având în vedere că patrimoniul construit din zonă este în cea mai mare parte a sa neclasat și în continuă degradare.
„În cazul nostru, în Valea Jiului ar fi, de exemplu, poate biserici, care sunt frumoase, dar nu sunt în patrimoniul național, ca bisericile vechi de lemn, sau cele de patrimoniu rural, clădirile care încă au mai rămas și reprezintă un specific local, ori clădirile
industriale, sau din
patrimoniul industrial, cum ar fi cele de la Petrila, care nu sunt clasificate ca monumente istorice, dar au caracteristici care le
disting și se pot obține, pentru ele finanțări. Dar este foarte important, banii se obțin prin comunicare cu comunitatea locală”, a spus Mihai Danciu,
arhitectul care a participat la această întâlnire.
Nemții au armonizat, în primul rând, legislația și au creat oportunități prin care adminsitrațiile locale pot ajuta proprietarii acestor clădiri.
„Ei au găsit
mecanismele și au făcut o aliniere a legislației, în așa fel încât, de la nivel local, la cel guvernamental, să poată să finanțeze prin anumite programe de
dezvoltare, chiar și proiecte independente, care să respecte un anumit specific, dar nu sunt neapărat monumente istorice”, a mai spus Danicu, unul dintre arhitrecții de la Planeta Petrila și totodată,
profesor universitar la Universitatea din Timișoara.
Și astfel de clădiri sunt în fiecare oraș. Unele ajung în stare avansată de degradare și, în loc să fie puse în valoare, riscă doar demolarea.
„Am observat că există, în anumite orașe din România, ca anumite administrații locale să ajute proprietarii să își reabiliteze fațadele și să le dea un anumit împrumut, pentru o perioadă de timp, sau să îi scutească de la plata impozitului o vreme, sau, dacă vor să îi constrângă, să pună impozite care sunt mărite, dar aceasta e o măsură care nu ne avantajează. Deci, ce ne-ar lipsi nouă? Un asftel de instrument care să le aducă pe toate împreună șui experiența celor din Bavaria poate fi un model pentru noi”, a conchis Mihai Danciu.
În urma vizitei în Bavaria, participanții au trimis la ADR Vest o solicitare, semnată de toți primarii, care spun că suntem gata să implementăm acest proiect, care se numește KDK, adică Startegie de dezvoltare prin patrimoniu. Urmează să fie luate înm calcul și astfel de oportunități,
pentru ceea ce încă nu s-a demolat și mai poate fi recuperat, așa încât să devină puncte de atracție turistică.
Diana Mitrache
