Din Colonia Petrosani s-a cladit intreg municipiul de astazi si chiar daca zona muncitoreasca numara, candva, mii de suflete, niciodata nu a avut propria biserica. Edilii de astazi din Petrosani vor sa indrepte lucrurile.
Prima asezare organizata din Petrosani a fost colonia muncitoreasca care, pe vremea cand „diamantul negru” abia incepea sa fie exploatat, avea o semnificatie aparte. Astazi, putini sunt cei care trudesc in minele de carbune insa, in Colonie, inca mai traiesc fosti ortaci ce povestesc cu nostalgie despre timpurile de glorie ale vechii colonii. Inca de la inceputul
secolului trecut, in „inima” Petrosaniului, minerii aveau teatru, cazinou, baie comunala si un magazin central care le aducea cumparaturile direct la poarta casei. De ceea ce au dus lipsa tot timpul a fost, insa, un loc in care sa se poata ruga. O bisericuta doar a lor, a celor care traiesc in Colonie! Inainte de regimul comunist era in plan sa se construiasca un lacas de cult insa, odata cu venirea regimului totalitar, proiectul a fost abandonat. Prin urmare, cele cateva mii de suflete au fost nevoite sa mearga la slujba de duminica la bisericile din afara cartierului.
Oamenii n-au renuntat insa niciodata la planul lor de a avea o bisericuta, iar dorinta lor va deveni realitate, in viitorul apropiat. „Au venit numeroase solicitari de la locuitorii Coloniei pentru ridicarea unei biserici. Cartierul nu are un asemenea edificiu iar multi oameni batrani nu mai pot merge la slujba pana la bisericile din oras. In acest an va incepe constructia, finantarea fiind cuprinsa in bugetul local pe acest an, cifrandu-se la circa 100.000 de lei. Va fi o bisericuta din lemn, cu preot in permanenta, si am primit si girul Episcopiei Devei si Hunedoarei”, a precizat primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob-Ridzi.
Vremuri, demult apuse…
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, in Valea Jiului, a inceput sa se dezvolte o intensa activitate industriala, bazata mai ales pe exploatarea sistematica a straturilor bogate in carbune din zona. Acest lucru a presupus si atragerea fortei de munca din afara granitelor judetului, iar pentru oamenii veniti in Vale a fost nevoie, in primul rand, sa se construiasca locuinte. Prima asezare organizata din Petrosani a fost colonia muncitoreasca, aceasta avand la vremea respectiva o semnificatie aparte. Colonia exista si astazi, in casele vechi mai locuiesc familii de mineri care, generatie dupa generatie, au pastrat „traditia” lucrului in subteran.
O caracteristica a cartierului o reprezinta strazile largi si surprinzator de drepte, desi au fost construite intr-o perioada in care se tinea prea putin cont de sistematizare. Misterul „rectilinitatii” acestora are, insa, si o explicatie. Inainte, in Colonie, au fost amenajate linii ferate pe care, cu vagonetii, se aducea, direct la casele minerilor, ratia de carbune de care acestia beneficiau, pe vremuri, de la Societatea Miniera. Tot in colonie mai functiona la acea vreme si un magazin denumit „Consum” de unde gospodinele isi faceau cumparaturile.
Femeile nu plateau alimentele sau produsele alimentare de care aveau nevoie in gospodarie, contravaloarea acestora fiind retinuta direct din retributiile sotilor mineri. Acestea nu trebuiau sa se osteneasca nici macar cu transportarea cumparaturilor pentru ca acestea erau duse direct la poarta casei cu vagonetii cu care se aduceau si carbunii. Daca nu se duceau „in oras”, la plimbare, cum spuneau ei, locuitorii din vechea colonie se puteau destinde la o piesa de teatru sau la un film la Cazinoul Muncitoresc, unde serile se organizau baluri pentru tineret. In anul 1925, in Colonie, a fost data in folosinta si o baie muncitoreasca unde, pe baza unei cartele primite de la mina, muncitorii, impreuna cu familiile lor, puteau face baie sau sauna.
Mircea Nistor
