De Sfinții Petru și Pavel comunitatea de momârlani de pe Slătinioara, un sat de munte aflat la poalele Parângului, s-a adunat să petreacă.
Au reluat nedeile, acele petreceri câmpenești, despre care, unii dintre ei au vorbit acum cu lacrimi în ochi. Pentru că oamenii locului nu vor ca tradițiile să fie date uitării, indiferent de probleme.
Focul dogorind pe pirostrii, bărbați cu mânecile suflecate, care amestecă cu linguri uriașe în căldări pline și femei gătite în straie populare. Așa am găsit de Sfinții Petru și Pavel, comunitarea de pe Slătinioara, la câțiva kilometri de centrul Petroșaniului. De dimineață s-au trezit, au încins focurile, au pus oalele și au dat startul nedeii. Momârlanii fac asta de sute de ani și noi i-am găsit și în 2021, cu o pauză anul trecut, din cauza pandemiei, la locul știut din moși-strămoși. „Noi vrem să ținem azi un praznic. Acum vreo 12 ani făceam la Paști, dar acum, străbunicii noștri l-au mutat de ziua aceasta de sărbătoare. E slujbă întâi la mijlocul satului și apoi facem petrecerea. Ne-am unit din mai multe cătune aici și facem petrecere. Bărbații fac de mâncare, cum știm noi, de la străbunici, că vrem să ducem tradiția, cât vom putea noi. Și ne-am îmbrăcat în costumul nostru. Noi așa știm, că acum nu prea sunt mulți care să țină la acest port. Dar nouă ne pare rău că ni s-o duce obiceiul și ne vine a plânge din cauza asta. Copiii noștri văd acum lumea asta în alt fel și străbuniii vedeau altfel. Dar ajungem, cum spune Cartea, de unde am plecat”, ne-a spus doamna Ileana, care venise gătită de sărbătoare, cu un costum popular tivit cu negru și care supraveghea bunul mers al treburilor.
„Nu știu de câți ani se ține aici nedeie, dar anul trecut a lipsit. E un obicei din străbuni și noi suntem cei care ducem mai departe”, a spus o altă doamnă la fel de gătită de petrecerea câmpenească.
Dar tradiția spune că nu e petrecere fără tocană de berbecuț, varză călită și păsat. Și exact asta pregătesc, dar bărbații. Doar ei sunt cei care pun oalele pe foc și amestecă până vine preotul să le sfințească bucatele. Și pentru asta au tăiat 4 berbeci, „Am gătit zeamă de oaie, varză și păsat. Același meniu de sute de ani. Eu asta știu, că am învățat de la tatăl meu și acum parcă îmi pre rău că nu prea mai sunt tineri care să continue. Cât putem noi, facem. Doar bărbații gătesc la praznic. Am pus focul pe la 7.00. Ieri am pregătit tot. Vreo 4 ore am fiert totul”, a spus bucătarul șef al petrecerii de aici.
Femeile toacă varza înainte cu o zi și apoi spală vesela, dar petrecerea se încinge abia după ce preotul vine să le sfințească bucatele. Fiecare mănâncă și ascultă muzică populară, încing horele și uită de grijile din gospodărie, pentru că acum, de sărbătoare, nimeni nu are altceva mai bun de făcut acasă.
Nedeile sunt petrecerile din mijlocul câmpului, la care oamenii locului se adună ca să celebreze diverse perioade din an și, de fiecare dată, mâncarea, jocul și voia-bună sunt ingredientele esențiale.
Diana Mitrache
