Traditii si obiceiuri de Boboteaza

 

Sarbatorita in fiecare an pe 6 ianuarie, Boboteaza este cea mai importanta sarbatoare crestina dupa Craciun, cand apele se sfintesc, femeile joaca toata noaptea de ajun, iar destinul iubirii este dezlegat. Botezul Domnului (Epifania) este primul moment in care Iisus Hristos s-a aratat omenirii ca Fiu al Domnului, atunci cand s-a botezat in apa Iordanului. Cu aceasta ocazie, preotul soseste in casele credinciosilor si le purifica, prin stropirea cu agheazma. Fetele nemaritate incearca sa fure (de cele mai multe ori preotul le daruieste) un fir de busuioc din manunchiul cu care preotul a stropit casa si locatarii ei, pentru ca se crede ca busuiocul, pus in san, o va ajuta sa isi viseze ursitul. Aceasta se va intampla doar daca fata posteste in Ajunul Bobotezei si mananca o turta din opt linguri de faina si o lingura de sare, framantata cu doar noua degete. Traditia mai spune ca in ziua de Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Monika BACIU

Advertisements